Cuprins geografia Romaniei

Pozitia geografica, granitele de stat si suprafata
Relieful
Relieful – Carpatii Orientali
Relieful – Carpatii Meridionali
Relieful – Carpatii Occidentali
Relieful – Subcarpatii
Relieful – Podisul Transilvaniei
Relieful – Podisul Moldovei
Relieful – Podisul Dobrogei
Relieful – Podisul Getic
Relieful – Podisul Mehedinti
Relieful – Dealurile de Vest
Relieful – Campia de Vest
Relieful – Campia Romana
Relieful – Lunca si Delta Dunarii
Clima
Hidrografia – Dunarea
Hidrografia – Lacurile
Hidrografia – Apele subterane
Hidrografia – Marea neagra
Corelatii – Biopedoclimatice – Campiile
Corelatii – Biopedoclimatice – Dealuri si podisuri joase (300 – 500m)
Corelatii – Biopedoclimatice – Dealuri si podisuri inalte (500 – 800m)
Corelatii – Biopedoclimatice – Munti cu altitudini joase sub (800 – 1000m)
Corelatii – Biopedoclimatice – Munti cu altitudini mijlocii si inalte
Corelatii – Biopedoclimatice – Munti foarte inalti (peste 1600 – 1800m)
Populatia
Populatia – Asezarile omenesti
Populatia – Organizarea administrativ teritoriala
Agricultura
Agricultura – cultura plantelor
Agricultura – cresterea animalelor
Industria energetica si industria energiei electrice
Industria energiei electrice folosita in industrie, transport, agricultura, iluminat
Industria metalurgica
Industria extractia materialelor de constructii si industria de prelucrare
Industria lemnului
Industria chimica
Caile de comunicatie si transporturile
Romania in organizatiile internationale

Geografia Romaniei: Romania in organizatiile internationale

România şi relaţiile ei internaţionale
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)
• reuneşte aproape toate statele lumii;
• are numeroase organisme proprii: FAO, OMS, OMM, UNESCO.

România face parte din diferite organizaţii şi organisme europene, dintre care cele mai importante sunt Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi Organizaţia Statelor Central Europene.
Relaţii comerciale
Ţara noastră are relaţii comerciale cu majoritatea ţărilor lumii.

Exporturile româneşti sunt dominate de articole manufacturate (confecţii, încălţăminte, mobilă), maşini, echipamente şi mijloace de transport.
Importurile româneşti sunt dominate de produsele finite: autoturisme, aparatură şi echipamente electrice, materii prime, gaze naturale, minereuri de fier şi neferoase.

Geografia Romaniei: Caile de comunicatie si transporturile

Caracteristici generale: prin transport se realizează legături între ramuri de producţie, asigură deplasarea persoanelor în diferite locuri, legătura cu alte ţări ale lumii.

România are o reţea diversificată de căi de comunicaţie şi mijloace de transport predominând traficul auto şi feroviar.
Clasificarea căilor de comunicaţie:
• terestre:
• căi ferate,
• şosele.
• pe ape:
• fluviale,
• maritime.
• aeriene,
• alte căi de comunicaţie:
• telecomunicaţii,
• liniile de înaltă tensiune,
• conductele.

Transporturile terestre
Căile de comunicaţie feroviare
Sunt dispuse radiar (pe văile transversale) şi concentric (conform treptelor de relief).
Reţeaua feroviară este organizată pe 8 grupe:
1. ) Bucureşti-Timişoara cu două puncte de frontieră, la Moraviţa şi Jimbolia, spre Serbia;
2. ) Bucureşti-Arad – Curtici, spre Ungaria;
3. ) Bucureşti-Oradea – punct de frontieră Episcopia Bihorului, spre Ungaria;
4. ) Bucureşti-Satu-Mare punct de frontieră Halmeu, spre Ungaria;
5. ) Bucureşti-Paşcani -Vicşani, spre Ucraina;
6. ) Bucureşti-Vaslui -Ungheni, spre Rep. Moldova;
7. ) Bucureşti-Brăila-Galaţi;
8. ) Bucureşti-Conştanţa-Mangalia.
Continue reading

Geografia Romaniei: Industria – Industria chimica

Industria petrochimică
Materii prime: (petrol, gaze naturale) produce fibre sintetice, mase plastice, cauciuc sintetic pe bază de materii prime din ţară şi a cauciucului natural din import: Oneşti, Borzeşti.

Industria acidului sulfuric
Are la bază piritele cuprifere. Cele mai importante centre se află la Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică.

Industria de clorosodice
Are la bază extragerea şi prelucrarea sării. Produsele clorosodice se obţin în numeroase centre: Borzeşti, Turda, Târnăveni, Govora, Ocna de Mureş.

Industria îngrăşămintelor chimice
Are la bază gazul metan, azotul atmosferic (îngrăşăminte azotoase), apotitele şi fosforitele (îngrăşăminte fosforice), potasiul (îngrăşăminte complexe). Principalele centre se află la Bacău, Făgăraş, Târgu-Mureş, Işalniţa-Craiova.
Continue reading

Geografia Romaniei: Industria – Industria lemnului

Industria cherestelei
Este legată de zonele păduroase din Carpaţii Orientali, Carpaţii-Meridional, Carpaţii- Occidentali.
Cherestea de răşinoase: Gălăuţaşi, Brezoi, Câmpeni, Huedin.
Cherestea de fag: Curtea de Argeş, Ciurea.
Producţia de placaje, furnire, plăci aglomerate din lemn
Se fabrică în combinatele de prelucrare complexă a lemnului la Suceava, Sighetu Marmaţiei, Târgu-Jiu, Arad, Blaj, Caransebeş.

Industria mobilei
Cele mai mare întreprinderi simt la: Bucureşti, Târgu-Jiu, Suceava, Cluj- Napoca, Târgu-Mureş.
Alte produse
Chibrituri: Gherla, Brăila, Timişoara.
Instrumente muzicale: Reghin.
Rechizite şcolare: Timişoara, Sibiu.

Geografia Romaniei: Industria – Extracţia materialelor de construcţii şi industria de prelucrare

Extracţia materialelor de construcţii
Această ramură foloseşte ca materie primă: roci eruptive (granit, bazalt, andezit), roci metamorfice (şisturi cristaline, marmură, şisturi verzi), roci sedimentare (calcare, argile, nisipuri, pietrişuri, gips).
Graniţe: M-ţii Măcin, M-ţiiApuseni.
Calcare: Grupa nordică, M-ţii Apuseni, Pod. Dobrogei.
Marmură: M-ţii Poiana Ruscă.
Andezite, bazalte: Grupa nordică a Carpaţilor Orientali, M-ţii Apuseni.

Prelucrarea materialelor de construcţii
Cimentul: Bicaz, Hoghiz, Braşov, Turda, Comarnic, Câmpulung.
Varul: Braşov, Câmpulung, Turda.
Industria materialelor ceramice
Ţigle, cărămizi: Bucureşti, Botoşani, Iaşi, Teiuş, Sighişoara.
Sticlă: Mediaş, Sighişoara, Turda, Buzău, Târgu-Jiu.
Porţelan şi faianţă: Cluj-Napoca, Sighişoara, Alba-Iulia, Bucureşti, Curtea de Argeşi.

Geografia Romaniei: Industria – Industria metalurgica

Cuprinde industria siderurgică, metalurgia neferoasă şi industria construcţiilor de maşini.

Industria siderurgică
Foloseşte ca materie primă: minereuri de fier, mangan, cocs, crave, etc.
Produse: fontă, oţel, din care produse laminate şi produse turnate.
Minereuri de fier: se găsesc în cantităţi mici în M-ţii Poiana Ruscă, M-ţii Apuseni, M-ţii Harghitei, M-ţii Dognecei.
Manganul: se exploatează în C. Orientali din grupa nordică.
Cocsul: se obţine prin lentilă, fiind folosit la topirea metalelor.
Principale combinate siderurgice: Galaţi (cel mai mare din ţară care utilizează minereuri de fier şi cocs din import), Hunedoara, Reşiţa, Călan, Oţelu Roşu (oţeluri laminate), Roman (ţevi cu dimensiuni mari), Bucureşti, Câmpia Turzii (sârmă, cuie), Târgovişte (oţeluri speciale).

Industria extractivă a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă

Cupru: se obţine din minereuri polimetalice sau din minereurile de cupru (M-ţii Oaşi, Gutâi, Maramureş, M-ţii Locvei, M-ţii Poiana Ruscă, M-ţii Metaliferi).
Plumb şi zinc: se obţin din minereuri polimetalice (Grupa nordică a Carpaţilor Orientali, M-ţii Poiana Ruscă).
Auro-Argentifere: M-ţii Metaliferi, M-ţii Gutăi.
Bauxită: M-ţii Pădurea Craiului.
Continue reading

Geografia Romaniei: Industria – Industria energiei electrice: folosită în industrie, transport, agricultură, iluminat

Termocentralele: Turceni (cea mai mare), Rogojelu, Bucureşti, Brazi, Luduş – Iernut, Mintia – Deva, Borzeşti.
Hidrocentrale: ponderea actuală a hidroenergiei în structura energiei electrice este relativ redusă, deşi există numeroase hidrocentrale:
• Dunăre: Porţile de Fier I., II.,
• Bistriţa: Izvoru-Muntelui,
• Argeş: Vidraru,
• Buzău: Siriu,
• Lotru: Vidra,
• Someş: Făntânele.
Atomocentrală: Cernavodă.
Energia apelor termale: Câmpia de Vest.
Energia solară: C. Română, Litoral.

Geografia Romaniei: Industria – Industria energetică şi industria energiei electrice

Industria extractivă (resursele energetice)
a. ) Cărbuni
Cărbuni sunt folosiţi ca materie primă în industria chimică, la obţinerea fontei, combustibil în termocentrale şi pentru încălzirea locuinţelor.
Cărbuni sunt:
• superior (antracit, huilă),
• inferior (cărbune brun, lignit, turbă).
Repartiţia zăcămintelor:
• Antracit: Schela (jud. Gorj);
• Huilă: Depr. Petroşan, m-ţii Banatului;
• Cărbune brun: Depr. Comâneşti, Bazinul Ţebea;
• Lignit: Pod. Getic: Bazinul Motru-Rovinari, Subcarpaţi: Bazinul Ceptura, Bazinul Filipeşti;
• Turbă: Vatra Dornei, Borsec.

b. ) Extracţia şi prelucrarea petrolului
Sunt relativ modeste din cauza exploatării lor îndelungate (de peste 150 ani). Folosit ca materie primă în industria chimiei, industria energetică.
Zone de extracţii:
• Subcarpaţii Moldovei: Depr. Tazlău – Caşin;
• Subcarpaţii Curburii: Jud. Prahova, Dâmboviţa, Buzău;
• Subcarpaţii Getici: Băbeni, Albeni;
• Podişul Getic: Ţicleni, Bâlteni;
• Câmpia Română: zona Videle;
• Câmpia de Vest: Suplacu de Barcău;
• Platforma continentală a Mării-Negre.
Rafinării: Borzeşti, Dărmăneşti, Ploieşti, Midia-Năvodari, Suplacu de Barcău, Timişoara.
Continue reading

Geografia Romaniei: Agricultura – Cresterea animalelor

Bovinele: Ind. laptelui: centre de tradiţie: Vatra Dornei, Sibiu, Suceava, Braşov.
Porcinele: judeţe cu creştere foarte intensivă: Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Timiş, Arad, Bihor.
Ind. cărnii şi conservelor: Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Suceava, Arad.
Ovinele: sunt răspândite în regiuni joase: Dobrogea, C. Română, C. de Vest. precum şi în regiuni montane şi submontane cu tradiţii: Braşov, Sibiu.
Ind. lânii: Braşov, Sibiu, Constanţa, Timişoara, Bucureşti.
Păsări de curte: combinate avicole: Bucureşti, Braşov, Tg-Mureş.
Apicultura: creşterea albinelor. Importante regiuni: Câmpia Română, Pod. Dobrogei, Câmpia de Vest, Depresiune Colinară a Transilvaniei.
Sericultura: creşterea viermilor de mătase. Importante regiuni: zona Banatului.