Geografia Europei: Hidrografie

Apele curgătoare
Europa are o reţea hidrografică bogată, neuniform repartizată.
Alimentarea:
• din precipitaţii,
• ape subterane,
• gheţari,
• topirea zăpezilor.
Lungimi:
• fluvii cu lungimi de peste 3500 km: Volga (3531 km),
• fluvii cu lungimi între 2000-3000 km: Dunărea (2857 km), Ural, Nipru,
• fluvii cu lungimi între 1000-2000 km: Don, Pecioara, Nistru, Rhinul, Dvina de Nord.
Regimul hidrologic
• râuri cu regim complex (Rhinul, Dunărea, Ron)
• râuri cu regimul simplu (Sena, Loara, Don, Nipru)
Principalele fluvii pe bazine maritime

Bazinul maritime / oceanul colector: Principalele fluvii

  • Marea Baltică: Vistula, Odra/Oder
  • Marea Nordului: Elba, Wesser, Rhin, Meuse, Tamisa
  • Marea Mânecii: Sena
  • Oceanul Atlantic: Shannon (Irlanda), Loara/Loire, Garonne, Duero/Douro, Tejo/Tajo, Guadalquivir
  • Marea Mediterană: Ebru (Spania), Ron, Tibru, Pad/Po, Marica/Axios (Bulgaria/Grecia)
  • Marea Neagră: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud, Nipru, Don (Marea Azov)
  • Marea Caspică: Volga, Ural (graniţa fluvială a Europei)

Principalele fluvii cu lungimi şi vărsare

  1. VOLGA – lungime (3531 km) – suprafata (1360 mii km2) – varsare (Marea CASPICĂ)
  2. DUNAREA – lungime (2857 km) – suprafata (805 mii km2) – varsare (Marea Neagra)
  3. URAL – lungime (2428 km) – suprafata (237 mii km2) – varsare (Marea Caspica)
  4. NIPRU – lungime (2201 km) – suprafata (504 mii km2) – varsare (Marea Neagra)
  5. DON – lungime (1870 km) – suprafata (422 mii km2) – varsare (Marea Azov)
  6. PECIORA – lungime (1809 km) – suprafata (322 mii km2) – varsare (Marea Barents)
  7. NISTRU – lungime (1350 km) -suprafata(72 mii km2) – varsare(Marea M-TII Neagra)
  8. RHINUL – lungime (1326 km) -suprafata(224 mii km2) – varsare(Marea Nordului)
  9. DVINA DE NORD – lungime (1302 km) -suprafata(357 mii km2) – varsare(Marea Alba)
  10. ELBA – lungime (1122 km) -suprafata(144 mii km2) – varsare(Marea Nordului)
  11. VISTULA – lungime (1068 km) -suprafata(194 mii km2) – varsare(Marea Baltica)
  12. LOIRE/LOARA – lungime (1020 km) -suprafata(115 mii km2) – varsare(Oceanul Atlantic)
  13. DVINA DE VEST – lungime (1020 km) -suprafata(88 mii km2) – varsare(Marea Baltica)
  14. EBRU – lungime (928 km) -suprafata(86 mii km2) – varsare(Marea Mediterana)
  15. TEJO/TAJO – lungime (910 km) -suprafata(86 mii km2) – varsare(Oceanul Atlantic)
  16. ODRA – lungime (903 km) -suprafata(125mii km2) – varsare(Marea Baltica)

Lacurile
Pe teritoriul continentului Europei sunt numeroase lacuri. Repartizarea lor este neuniformă. Cele mai numeroase sunt în Finlanda, numită şi „ţara celor de o mie de lacuri”.
După geneză:

Lacuri naturale
Lacuri tectonice: Marea Caspică (lacul cu cea mai mare suprafaţă, 371.000 km2), L. Balaton (Ungaria), L. Ohid, L. Prespa (Macedonia).
Lacuri glaciare:
• formate în regiunile acoperite de calota glaciară cuaternară L. Ladoga, L. Onega, L. Mazur, L. Vanern, L. Vattern, L. Malaren;
• formate în zonele montane înalte acoperite de gheţarii cuarternari: L. Geneva, L. Leman, L. Ziirich, L. Como, L. Garda, L. Maggiore.
Lacuri Vulcanice
• în Peninsula Italia: L. Trasimeno, L. Bolsena;
• în Carpaţi: L. Sfânta Ana.
Lacuri carstice: M-ţii Alpi, M-ţii Dinarici.
Lagune şi limane: Marea Neagră: limanele Nistrului, L. Taşaul, L. Techirghiol, L. Mangalia.

Lacuri antropice
Hidroenergetice: L. Volgograd, L. Samara, L. Novgorod (pe fluvial Volga), L. Porţile de fier I, II pe Dunăre, L. Kaniv pe Don.
Apele subterane
• mai dezvoltate în formaţiunile sedimentare.
Gheţarii
• continentali: I. Svalbard, I. Navaia Zemlia;
• montani: M-ţii Alpi, M-ţii Pirinei, M-ţii Scandinaviei;
• limita zăpezilor permanente pentru clima temperată este la peste 3000 de m.

One thought on “Geografia Europei: Hidrografie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen − four =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.