Evoluţia numerică a populaţiei
In prezent populaţia Europei este de circa 700 de milioane de locuitori.
Pe parcursul istoriei creşterea populaţiei s-a dezvoltat în ritm mai lent.
• o mare creştere s-a înregistrat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea;
• s-a înregistrat o creştere puternică a populaţiei declanşată de revoluţia industrială din Anglia, Franţa, Germania;
• după 1950 ritmul creşterii a populaţiei a fost redus (războiul mondial al II-lea);
• în prezent populaţia Europei este în faza îmbătrânim, sporul natural este zero şi sub zero.
Densitatea populaţiei
• Densitatea medie a Europei este de 68 loc/km2.
• Are cea mai mare densitate dintre continentele lumii.
• Ţările cu densităţi ridicate sunt: Olanda, Belgia, Marea Britanie, Germania(200- 400 loc/km2).
• Ţările cu densităţi reduse: Izlanda (3 loc/km2), Norvegia (14 loc/km2), Suedia (20 loc/km2), Finlanda (16 loc/km2), Rusia (8 loc/km2).
Structura geodemografică
Structura etnolingvistică
a.) familia indo-europeană:
• romanică (spaniolă, franceză, italiană, portugheză, română),
• germanică (germană, engleză, olandeză, suedeză),
• slavă:
• slavii de vest (poloneză, cehă, slovacă),
• slavii de sud (croată, sârbă, slovenă, bulgară),
• slavii de est (rusă, ucraineană).
b.) familia euroasiatică (fino-ugric, altaică).
Structura confesională
• Predomină creştinismul (catolicism, ortodoxism, protestantism);
• Religia iudaică;
• Religia Islamică;
• Distribuţia spaţială a acestor confesiuni este mozaicată (neuniformă).
Structura profesională
• în Europa Centrală şi Vest predomină serviciile;
• în Europa de Est predomină industria şi agricultura.
Sistemul de oraşe
Oraşele
Oraşul este aşezarea urbană, care se caracterizează printr-o mare concentrare a populaţiei, prin înzestrări tehnice (şcoli, blocuri, parcuri, canalizări), prin funcţii legate de industrie, transport, comerţ, servicii.
Principalele etape de dezvoltare a oraşelor:
a. ) în perioada epoca antică
• Oraşele greceşti: Atena, Corint, Tomis, Messina, Marsilia;
• Oraşele romane: Roma, Londra, Paris, Sarmisegetuza, Viena, Drobeta.
b. ) în perioada epoca medievală
• Oraşe de cetăţi, oraşe comerciale: Hamburg, Köln, Leipzig, Antwerpen, Amsterdam, Lion, Praga, Budapesta, Kiev, Cracovia, Moscova.
c. ) în perioada epoca modernă
• Dezvoltarea industrială şi de transport;
• Oraşele: Manchester, Odessa, Dortmund, Rotterdam.
d. ) în epoca contemporană
• Cresc numărul oraşelor, mai ales în ţările comuniste.
Clasificarea oraşelor după funcţii
• Funcţia comercială (Veneţia, Genova, Lion, Leipzig);
• Funcţia industrială (Essen, Dortmund, Galaţi, Manchester, Torino);
• Funcţia financiară (Londra, Zürich, Paris, Frankfurt);
• Funcţia de servicii (Niza, Cannes, Karlovy Vary);
• Funcţie portuară (Rotterdam, Genova, Hamburg, Barcelona, Constanţa);
• Funcţia universitară (Oxford, Bologna, Cambridge, Heidelberg);
• Funcţia culturală (Viena, Paris, Roma, Milano, Veneţia).
Aglomeraţiile urbane
• 5-10 milioane de locuitori: Moscova, Paris, Londra, Madrid.
• Teritorial se identifică trei grupări cu specific de megalopolis.
• Megalopolisul englez (Midland 33 de mii. de locuitori).
• Include oraşe: Londra, Birminghan, Manchester, Liverpool, Sheffield, Leeds, Nottingham).
• Megalopolisul german: Ruhr cu peste 25 de mil. de loc.).
• Include: Dortmund, Duisburg, Essen, Düsseldorf, Köln, Frankfurt).
• Megalopolisul olandez: Randstand – Holland cu peste 10 de mil. de loc.
• Include: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht.
Urbanizare Europei: nivelul de urbanizare al Europei este 77%.
