Geografia Romaniei: Populatia – Asezarile omenesti

Satele
Satul este aşezarea umană care este formată din:
• Vatră (perimetrul construibil)
• Moşie (hotar)
• Populaţie
Clasificarea satelor:
a. ) Clasificarea satelor după nr. locuitorilor:
• Sate mici (sub 500 loc.)
• Sate mijlocii (500-1500 loc.)
• Sate mari (1500-3000 loc.)
• Sate foarte mari (peste 3000 de loc.)
b. ) Clasificarea satelor după formă:
• Sate risipite – zonele de munte
• Sate răsfirate – zonele de deal
• Sate adunate – zonele de câmpie
c.) Clasificarea satelor după activităţile economice:
• Satele cu caracter predominant agricol
• Satele cu activităţi complementare agriculturii: pescuit, exploatarea şi prelucrarea lemnului
• Satele cu activităţi economice: minerit, activităţi balneoclimaterice, de transport.

Importanţa satului:
• Păstrarea tradiţiilor
• Furnizarea materiei prime agricole

Oraşele
Oraşele sunt concentrări umane cu nr. mare de locuitori în care predomină activităţile neagrare.

Oraşele cuprind următaorele elemente:
• Poziţie şi localizare
• Teritoriul construit
• Populaţia
• Activităţile economice şi urbane
• Au anumite spaţii înconjurătoare

Principalele etapele de dezvoltare a oraşului:
a. ) Antichitate:
• în sec. VII. î. Hr. Grecii originari din Milet întemeiează oraşul port Histria.
• în sec. VI. î. Hr. Oraşele Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa)
• între sec. I. î. Hr. şi I după Hr. Apar aşezări romane ca: Sarmisegetuza (Orăştie), Drobeta (Drobeta Turnu – Severin), Apullum (Alba – Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj – Napoca).
b. ) Evul mediu:
• în sec. VII-X – aşezări fortificate cu aspect urban – Bihăria – lângă Oradea, Morisena (la ieşirea Mureşului din ţară), Mănăştur (Cluj)
• în sec. XIV-XV apar oraşele de tip-feudal.
• Transilvania: Timişoara, Arad, Oradea, Braşov, Sighişoara, Târgu – Mureş, Bistriţa.
• Ţara – Românească: Câmpulung, Târgovişte, Bucureşti, Curtea de Agreş, Giurgiu.
c.) Epoca modernă şi contemporană
• Apar oraşe noi: miniere (ex. Petroşani), industriale (ex. Reşiţa) sau agricole (Alexandria, Călăraşi)

Clasificarea oraşelor după numărul locuitorilor:
• Oraşe foarte mici sub 25000 de loc.
• Oraşe mijlocii 25000-50000 de loc.
• Oraşe mari 50000-100000 de loc.
• Oraşe foarte mari 100000-350000 de loc.
• Oraşe metropolitane peste 2 000 000 de loc.

Clasificarea oraşelor după formă şi structură:
• Oraşe cu structură simplă
• Oraşe cu structură complexă

Clasificarea oraşelor după activităţi economice:
• Oraşe cu caracter complex (toate oraşe mari)
• Oraşe cu o dezvoltare industrială importantă (Hunedoara)
• Oraşe cu activităţi predominante de servicii:noduri feroviare (Paşcani, Feteşti, Adjud), porturile maritime şi fluviale (Mangalia, Giurgiu), staţiuni balneoclimaterice) – (Geoagiu, Sovata, Predeal, Tuşnad)
• Oraşe agricole – Hârlău

Clasificarea oraşelor după rangul ocupat în sistemul aşezărilor:
• Oraş de importanţă naţională (capitala)
• 8 oraşe de importanţă regională (Iaşi, Constanţa, Galaţi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Craiova)
• Alte oraşe cu o importanţă semnificativă la nivel regional:Ploieşti, Oradea, Arad, Sibiu, Târgu-Mureş
• Oraşe la nivel strict local

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen − 16 =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.