Geografia Romaniei: Relieful – Podisul Transilvaniei

podisul transilvaniei
Poziţia geografică: ocupă partea centrală şi de nord-vest a Transilvaniei.
Limitele:
• (N) Dealurile de Vest,
• (V) Carpaţii Occidentali,
• (S) Carpaţii Meridionali,
• (E) Carpaţii Orientali.

Caractere generale:
a. ) altitudini: altitudinea medie este înjur 500-600 m, cele mai mari altitudini se află în partea estică la contactul cu munţii vulcanici, unde urcă la peste 1000 m, iar cele mai mici altitudini se află în vest, în lungul râului Mureş unde coboară până la 300- 400 de m;
b. ) alcătuirea petrografică: sunt alcătuiţi din roci sedimentare (argile, conglomerate, marne, pietrişuri), iar în zonle marginale apar structurile de sare;
c. ) alte aspecte specifice:
• s-a format în urma scufundării lente de la sfârşitul mezozoicului şi umplerii treptate cu sedimente până în quaternar;
• datorită eforturilor de cutare a Carpaţilor, marginile podişului s-au cutat formând zona submontană a podişului;
• pe alocuri stratele au fost cutate până la verticală aducând din adânc sarea exploatată azi la suprafaţă.

Diviziunile:
• Zona submontană,
• Zona de podiş (Podişul Transilvaniei).

Clima: are o climă temperat continentală de tranziţie.
Temeratura:
• temperatura medie anulă este între 6-10 °C,
• temperatura medie a verii 18-21 °C,
• temperatura medie a iernii -3-5 °C.

Precipitaţii: precipitaţia medie anuală este 600-800 mm/an.
Etajele climatice:
• climatul de dealuri înalte (500-800 m),
• climatul de dealuri joase (200-500 m).
Influenţe climatice: oceanice.

Vegetaţia: cuprinde zona de pădure: etajul stejarului (200-500 m) şi etajul fagului (500-800 m).
Fauna: este caracteristică zonelor de pădure; cerbul, căprioara, ursul, mistreţul, veveriţa, vulpea.
Solurile: molisoluri şi argiluvisoluri.
Râurile: este traversat de către râuri: Olt, Mureş, Someşul-Mic, Someşul-Mare, Târnava-Mică, Târnava-Mare, Arieş.

Lacurile:
• lacurile cu apă sărătă: L. Ursu;
• iazurile şi heleştee: L. Ţaga;
• lacuri de acumulare pe răul Olt (Depr. Făgăraşului.

Zona submontană

Caractere generale:
• este alcătuită din roci sedimentare (gresii, marne, argile, pietrişuri),
• formează un inel în jurul podişului,
• relief caracteristic: dealuri şi depresiuni,
• altitudinea medie este 700-800 m.

Depresiunile: Culoarul Alba Iulia-Turda, Depr. Sibiului, Depr. Făgăraşului, Depr. Bistriţei, Depr. Reghin, Depr. Odorhei, Depr. Praid-Sovata.

Zona de podiş (Podişul Transilvaniei)
• poartă denumirea de Podişul Transilvaniei şi are aspect diferit, faţă de zonele marginale;
• dealurile sunt mai domoale, netede;
• rocile au structură boltită, numite domuri, care în adâncime cuprind acumulări de gaz metan.

Subdiviziuni:
• Podişul Someşan,
• Câmpia Transilvaniei,
• Podişul Târnavelor.

Podişul Someşan

Limitele: între Someşul Mic, Someşul Mare şi „Jugul Intracarpatic” (Dealul Prisnel, Dealul Preluca, Dealul Mare).
Altitudinea medie este 400-450 m. Sunt alcătuiţi din roci sedimentare.

Câmpia Transilvaniei

Limitele: Valea Someşului Mic, Someşul Mare şi Valea Mureşului. Este cea mai joasă din cele trei subdiviziuni. Altitudinea medie este 300 de m Sunt alcătuiţi din roci sedimentare (argile, marne). Apele curgătoare au fost barate creându-se iazuri.

Podişul Târnavelor

Limitele: Valea Mureşului şi Valea Oltului. Au altitudinea medie de 600 mEste alcătuit din roci sedimentare (argile, nisipuri, marne, gresii). Culmile dealurilor sunt ţeşite ca nişte poduri acoperite cu păduri. Partea sudică a podişului poartă numele de Pod. Hârtibaciului, mai spre vest Pod. Secaşelor.