Geografia Romaniei: Relieful – Subcarpatii

Limitele:

• Valea Moldovei,
• Valea Motrului.
Poziţia geografică este situată la exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

Caractere generale:
a. ) altitudini: sunt cuprinse în cea mai mare parte între 400-800 m, altitudinea maximă se află în Măgura Măţău (1018 m) Subcarpaţii Getici;
b. ) alcătuirea petrografică: sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri);
c. ) alte caracteristici:
• este o treaptă de tranziţie între munţi şi regiunile extracarpatice;
• s-au format prin cutare şi înălţarea stratelor sedimentare în timpul ultimelor faze orogenice carpatice din neozoic;
• zonă puternic populată, terenuri utilizate pentru pomi fructiferi, viţa de vie, fâneţe.

Diviziunile:
• Subcarpaţii Moldovei,
• Subcarpaţii Curburii,
• Subcarpaţii Getici.

Clima: are o climă temperat comtinentală.

Temperatura:
• temperatura medie anuală 8-10 °C,
• temperatura medie a verii +18 °C,
• temperatura medie a iernii o °C.
Precipitaţii: media anuală 600-800 mm/an, temperaturile scad cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cu altitudinea în apropiere de zona montană.

Etajele climatice:
• climatul de dealuri joase (sub 500 de m),
• climatul de dealuri înalte (peste 500 de m).

Influenţele climatice:
• influenţe climatice de ariditate (Subcarpţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii),
• influenţe climatice de tranziţie (Subcarpaţii Getici),
• influenţe climatice scandinavo-baltice (Subcarpaţii Moldovei).

Vegetaţia: în zonele cele mai înalte este prezentă zona de pădure cu etajul coniferelor (peste 800 m), în zonele joase etajul fagului (500-800 m) şi în cele mai joase altitudini etajul stejarului (500 m).
Fauna: este caracteristică zonelor de pădure; cerbul, căprioara, ursul, mistreţul, veveriţa, vulpea.

Solurile:
• argiluvisoluri (soluri brune, brun roşcate),
• cambisoluri (soluri brun roşcate, brune acide).

Subcarpaţii Moldovei

Limitele:
• (N) Valea Moldovei,
• (V) Carpaţii Orientali,
• (S) Valea Trotuşului,
• (E) Podişul Moldovei.

Caractere generale:
a. ) altitudini: altitudinea medie este 400-500 m, cea mai mare altitudine se află în Culmea Pleşului (911 m);
b. ) alcătuirea petrografică: sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri, conglomerate);
c. ) alte caracteristici: sunt alcătuiţi dintr-un şir de dealuri şi dintr-un şir de depresiuni, depresiunile mari sunt închise în exteriorul de culmi înalte, deluroase;
Depresiunile: Depr. Neamţului, Depr. Cracău-Bistriţa, Depr. Caşin-Tazlău.
Culmile deluroase: Culmea Pleşului (911 m), Culmea Pietricica (745 m).
Râurile care traversează acestă grupă: Neamţ, Bistriţa, Trotuş, Tazlău, Caşin.

Subcarpaţii Curburii

Limitele:
• (N) Valea Trotuşului,
® (V) Valea Dâmboviţei,
• (S) Câmpia Română,
• (E) Podişul Moldovei, Câmpia Română.

Caractere generale:
a.) altitudini: altitudinea medie este 500 m, altitudinea maximă se află în Măgura Odobeştilor 996 m;
b. ) alcătuirea petrografică: sunt alcătuiţi din roci sedimentare; gresii, argile, nisipuri, pietrişuri;
c. ) alte caracteristici: este cel mai complex sector subcarpatic, se află şi în perezent într-o lentă mişcare de ridicare, datorită deplasării spre exterior de Pod. Moldovei şi de Câmpia Română; se prezintă sub forma de două şiruri de dealuri şi de depresiuni:
• dealurile externe şi interne,
• depresiunile intramontane şi depresiuni intracolinare.

Subdiviziuni:
• Depresiuni submontane: Depr. Vrancei, Depr. Chiojd, Văleni de Munte, Câmpina;
• Depresiuni intracolinare: Depr. Policior, Depr. Dumitreşti.

Râurile: Putna, Milcov, Buzău, Prahova.
Lacurile: Lacul Slănic.

Subcarpaţii Getici

Limitele:
• (N) Carpaţii Meridionali,
• (V) Valea Motrului,
• (S) Podişul Getic,
• (E) Valea Dâmboviţei.

Caractere generale:
a. ) altitudini: altitudinea medie 500-600 m, altitudinea maximă în Măgura-Măţău (1018 m);
b. ) alcătuirea petrografică: sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, nisipuri, pietrişuri, argile colglomerate);
c. ) alte catacteristici: se perezintă ca şi în Subcarpaţii Curburii un dublu şir de depresiuni (depr. submontane şi intramontane) şi din dublu şir de dealuri (dealuri interne şi dealuri externe); dealurile sunt numite muscele.

Diviziunile:
• Depresiuni submontane: Depr. Câmpulung, Depr. Arefu, Depr. Horezu, Depr. Tismana;
• Depresiuni intracolinare: Depr. Subcarpatică Olteană, Depr. Târgu-Jiu.

Râurile: Argeş, Olt, Jiu, Motru.