Modele de subiecte: Constitutiile romanesti

Idei principale:
> Precizare anilor adoptarii a doua dintreconstitutiile romanesti si mentionarea a doua cauze pentru fiecare
> Prezentarea unui element de continuitate intre cele doua
> Mentionarea a doua deosebiri intre cele doua
> Formularea unui punct de vedere la necesitatea adoptarii actelor constitutionale

La sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XlX-lea, în urma Revoluţiei Franceze, a căror idei au pătruns şi în ţările româneşti, s-a conturat procesul de modernizare a vieţii social-economice, politice şi culturale. Acesta a condus la necesitatea unei constituţii care să reprezinte fundamentul organizării instituţional- politice a ţării.

Prima constituţie care a contribuit la modernizarea societăţii româneşti a fost cea din 1866. Aceasta are la bază Constituţia belgiană din 1831 care a fost considerată cea mai liberală constituţie a acelor timpuri în Europa, însă a fost adaptată nevoilor româneşti. Ceea ce a declanşat elaborarea constituţiei a fost înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea prinţului străin. în anul 1938 Nicolae lorga a făcut referire la Constituţia din 1866 ca „cea dintâi necesitate în statele româneşti”. Are 8 titluri şi 133 de articole şi consacra făurirea statului modern român, proclama monarhia constituţională, separaţia puterilor în stat şi drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Constituţia din 1866 a fost totodată şi baza Constituţiei din 1923. Constituţia din 1923 a fost promulgată la data de 28 martie şi publicată în Monitorul Oficial în următoarea zi, şi a păstrat 76 articole din cele 88 a Constituţiei din 1866. A fost întocmit de Partidul Naţional Liberal şi era necesară din cauza înfăptuirii statului naţional unitar român din 1918 care reclama unificarea organizării de stat şi a legislaţiei menite să favorizeze progresul întregii naţiuni. Ambele constituţii au la bază principiul separării puterilor în stat: cea executivă, legislativă şi judecătorească, însă deosebirea este sistemul de vot. şi anume, pe baza Constituţiei din 1866, corpul electoral era împărţit în patru colegii, conform averii şi originii sociale însă în cazul Constituţiei din 1923 alegerile se făceau egal, universital, direct, obligatoriu şi în secret, pe baza reprezentării majorităţii.

în ceea ce priveşte Constituţia din 1866, acesta a fost la baza modernizării societăţii româneşti deoarece limita prerogativele domnitorului la cele ale unui monarh constituţional şi crea condiţiile necesare pentru alegerea unui guvern reprezentativ, prin stipularea responsabilităţii miniştrilor pentru acţiunile lor şi întărirea separării puterilor. Odată cu modernizarea statului român şi adoptarea noii constituţii trăsăturile societăţii româneşti au fost existenţa partidelor politice, libertatea de exprimare a presei, funcţionarea parlamentului cu putere reală de legificare şi executare.

Pe de altă parte avem Constituţia din 1923 care este la fel o necesitate, însă la un alt nivel, acesta contribuind la democratizarea societăţii româneşti, la consfinţirea unităţii naţionale. A însemnat baza unificării administrative din 1925 şi a legii electorale din 1926. în urma legilor elaborate de liberali a crescut ponderea capitalului străin în ţară şi ponderea industriei în ansamblul economiei naţionale. în perioada interbelică Parlamentul a continuat să fie una din instituţiile fundamentale ale României, iar prin faptul că Constituţia din 1923 prevedea că “toate puterile emană de la naţiune”, membrii parlamentului erau reprezentanţi ai naţiunii. Deoarece votul a devenit unul universal, numărul alegătorilor a crescut considerabil, subliniând caracterul resprezentativ al Corupurilor legiutioare, paleta forţelor politice în parlament lărgindu-se considerabil.

Ca concluzie, putem zice că orice fel de sistem politic sustenabil trebuie să aibă la bază o constituţie, o lege fundamentală a statului, stabilind principalele repere ale regimului politic. Fiecare dintre componentele sistemului politic sunt în strânsă interacţiune între ele, atribuţiile lor şi regimul politic fiind cuprinse în legea fundamentală a statului. Constituţia este cea care legitimează regimul politic şi schimbările majore în evoluţia societăţii româneşti au condus la elaborarea a diferite constituţii care la rândul lor au legitimat noul regim. România a avut constituţii democratice şi totalitare, cel prezent fiind Constituţia din 1991, revizuită în 2003 şi este foarte importantă deoarece are impact asupra dezvoltării societăţii democratice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 + 15 =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.