Modele de subiecte: Evolutia statului roman modern

Idei principale:
> Menționarea a unui proiect politic și a 2 idei
> Prezentarea a unui fapt istoric prin care s-a format statul modern român
> Menționarea a unui fapt istoric care atestă afirmarea statului român modern pe plan internațional
> Formularea unui punct de vedere propriu

Idea principală care a dominat din punct de vedere politic, pe perioada paşoptistă, a fost cea a unirii Principatelor. Realizarea acestui obiectiv a fost posibil ca urmare a unor factori interni la un moment favorabil pe plan internaţional. De acest obiectiv se legau speranţele de modernizare a societăţii româneşti.

Criza orientală s-a manifestat prin războiul Crimeii, între Rusia şi Imperiul Otoman, acesta favorizând situaţia Principatelor româneşti. Prin Congresul de pace de la Paris se semnează un tratat care înlătură protectoratul Rusiei asupra Principatelor, aceasta fiind preluată de marile puteri, însă menţine suzeranitatea otomană. Se permite totodată şi o adunare ad-hoc prin care românii se pot face auziţi, prin care s-a pronunţat problema unirii.

Convenţia de la Paris urma să fie constituţia Principatelor, permiţând ca cele două principate să aibă domn, guvern şi adunări separate. Acesta scria şi despre separarea puterilor în stat, egalitatea tuturor în faţa legii, impozitele, desfiinţarea privilegiilor şi rangurilor boiereşti, etc. Această convenţie a reprezentat un pas important în drumul realizării unirii şi a modernizării principatelor. Rezultatul constituţiei a fost o campanie electorală prin care s-a ales ca domnitor Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, punând bazele statului naţional român modern.

Următorul pas în direcţia creării unui stat cu adevărat modern era câştigarea independenţei. în acest sens s-a adoptat Constituţia din 1866, aducând câştig de cauză liberalilor români, după aducerea la tron a prinţului Carol. Independenţa a fost câştigată prin efort militar, pe frontul balcanic. La 14 martie 1881, România a fost proclamată regat, pentru a câştiga prestigiu internaţional. Noul stat trebuia consolidat, în acest sens în 1883 s-a semnat, în secret, aderarea la Tripla Alianţă, lângă Germania, Austro-Ungaria şi Italia. Această mişcare poate fi explicată prin nevoia ţării de a fi în siguranţă pe plan internaţional.

Secolul al XX-lea a adus creşterea neînţelegerilor şi a tensiunilor între cele două mari blocuri militare, Tripla Alianţă şi Antanta – s-a cerut şi intrarea României în război, însă politicienii români, la Consiliul de Coroană de la Sinaia, 3 august 1914, au decis neutralitatea României. După mai multe discuţii menţinute cu ambele părţi implicate în război, România a decis intrarea în război pe partea Antantei. S-a semnat o convenţie politică şi una militară, menţionând interesul României faţă de Transilvania şi Bucovina.

Realizarea statului român modern a fost posibil prin unirea din 1859 a Moldovei şi a Ţării Româneşti, acesta aducând necesitatea realizarea unui program reformator care să ajute la modernizarea rapidă a societăţii româneşti. Un program amplu a fos pus în practică de Alexandru Ioan Cuza şi M. Kogălniceanu. Acest program viza domeniul juridic, administrativ, economic şi al învăţământului. Trebuie menţionat şi faptul că instituirea în România a unui regim democratic funcţional, a avut la bază constituţia din 1866, care a creat cadrul instituţional şi principiile necesare funcţionării unui stat cu adevărat modern.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

eighteen − twelve =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.