După revoluţia din 1989 s-a revenit la regimul democratic şi astfel noua Constituţie a fost adoptată de Parlament în noiembrie, şi de popor, prin referendum, în decembrie 1991. în această Constituţie România este considerată a fi republică democrată, cu stat de drept, democratic şi social, naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Principiile susţinute sunt cele a suveranităţii naţionale, a separării puterilor în stat. Aceasta îmbină sistemul democratic românesc cu noile principii constituţionale europene. A adus noi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, de data aceasta nu doar formal, cum ar fi – garantarea dreptului la viaţă şi a dreptului de integritate fizică şi psihică, pedeapsa cu moartea şi tortura fiind interzise. Inviolabilitatea libertăţii individului şi a siguranţei persoanelor, dreptul la liberă circulaţie, de exprimare, dreptul la informaţie şi educaţie, secretul corespondenţei, drept de vot la vârsta de 18 ani împliniţi, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor şi a opiniilor. Constituţia a fost revizuită în 2003 şi are un parlament bicameral, reprezentant suprem al poporului român şi unica legiuitoare a ţării. Minorităţile au drept de cel puţin un reprezentant în Parlamentul României. Iniţiativa vine din partea Guvernului, a deputaţilor şi a senatorilor. Preşedintele României are datoria de a promulga legile adoptate de Parlament, veghează respectarea Consituţiei şi buna funcţionare a autorităţilor publice. Totodată are şi funcţia de intermediar pentru puterile statului respectiv stat şi societate. Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice, realizează politica internă şi extrenă a ţării. Puterea judecătorească la rândul ei, este exercitată de instanţele judecătoreşti.