Cuprins Limbajul C

Gandirea algoritmica
Structura unui program si a unei functii in C
Constructiile de bază ale limbajului C – Notiuni generale
Constructiile de baza ale limbajului C – Tipuri de date
Constructiile de baza ale limbajului C – Operatori
Structuri de date – Lista liniara simplu inlantuita
Structuri de date – Stiva (LIFO – Last In First Out)
Structuri de date – Coada (FIFO – First In First Out)
Instructiuni ale limbajului C
Pointeri – Operatori specifici, tablouri, functii
Pointeri – Tipuri structurate de date
Functii de biblioteca
Operatii cu fisiere
Calcul Matriceal – Produsul a doua matrici
Calcul Matriceal – Inversarea unei matrici
Calcul Matricial – Metoda lui Gauss
Metode de sortare – sortare ordinara
Metode de sortare – prin selectie (Selection sort)
Metode de sortare – insertie directa (Direct Insertion Sort)
Metode de sortare – insertie binara (Binary Insertion Sort)
Metode de sortare – insertie directa folosind o santinela
Metode de sortare – metoda bulelor (Bubble Sort)
Metode de sortare – sortare rapida (Quick Sort)
Metode de sortare – prin interclasare (Merge Sort)
Recursivitate (numar factorial, algoritmul lui Euclid recursiv, sirul lui Fibonacci)
Backtracking – permutarile
Backtracking – aranjamente
Backtracking – combinari
Backtracking – problema reginelor
Backtracking – problema labirintului
Backtracking – problema calului
Backtracking – problema mingii
Metoda Divide et Impera – Suma elementelor unui sir
Metoda Divide et Impera – Problema Turnurilor din Hanoi
Metoda Divide et Impera – Elementul maxim intr-un sir
Metoda Divide et Impera – Problema cautarii binare
Grafuri neorientate – parcurgerea in latime
Grafuri neorientate – parcurgerea in adancime
Grafuri neorientate – Drumuri intr-un graf
Grafuri neorientate – ponderate
Grafuri neorientate – hamiltonian
Grafuri neorientate – euleriene
Grafuri neorientate – implementarea unui graf utilizand matricea de adiacenta
Grafuri neorientate – implementarea unui graf utilizand pointeri
Grafuri neorientate – drumul optim intr-un graf

Metode de sortare – metoda bulelor (Bubble Sort)

Principiul acestei metode este următorul: se parcurge şirul, schimbându-se valori adiacente, dacă este cazul. La prima parcurgere cheia de valoare maximă migrează spre ultima poziţie. La a doua parcurgere, cheia de valoare imediat inferioară celei maxime migrează spre penultima poziţie. Datorită acestor migrări, metoda a fost denumită astfel, deoarece elementele de valori mari se ridică la suprafaţă asemenea unor bule.

Metoda se aseamănă oarecum cu sortarea prin selecţie, doar că partea sortată se formează în “Partea dreaptă” a şirului, aceasta crescând până când toate elementele sunt cuprinse în ea.
3 7 4 9 2 8 j=1,5 i=5 – Pe rând, se compară a[j-1] cu a[j], pentru j=1 pana la 5. Dacă a[j-1] > a[j] se inversează. Deci inversăm 7 cu 4, apoi 9 cu 2 și 9 cu 8.
3 4 7 2 8 9 j=1,4 i=4 – i=4; vom compara a[j-1] cu a[j] pentru j=1 până la 4. Dacă a[j-1] > a[j] se inversează. Deci inversăm 7 cu 2.
3 4 2 7 8 9 j=1,3 i=3 – i=3; vom compara a[j-1] cu a[j] pentru j=1 până la 3. Dacă a[j-1] > a[j] se inversează. Deci inversăm 4 cu 2.
3 2 4 7 8 9 j=1,2 i=2 – i=2; vom compara a[j-1] cu a[j] pentru j=1 până la 2. Dacă a[j-1] > a[j] se inversează. Deci inversăm 3 cu 2.
2 3 4 7 8 9 j=1,1 i=1 – i=1; vom compara a[j-1] cu a[j] pentru j=1 până la 1. Dacă a[j-1] > a[j] se inversează. Nu avem inversări.
2 3 4 7 8 9 Șirul este sortat
Continue reading