Cuprins comentarii

Alchimie de Marin Sorescu
Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi
Baltagul de Mihail Sadoveanu
Ciocnirea de Mircea Cărtărescu
De demult… de Octavian Goga
Din ceas, dedus… de Ion Barbu
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu
Enigma Otiliei de George Călinescu
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Floare albastră de Mihai Eminescu
Fântâna dintre plopi (Hanul Ancuței) de Mihail Sadoveanu
Flori de mucigai de Tudor Arghezi
În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu
Ion de Liviu Rebreanu
Iona de Marin Sorescu
Joc Secund de Ion Barbu
Lacustră de George Bacovia
La țigănci de Mircea Eliade
Leoaică tânără, iubirea de Nichita Stănescu
Luceafărul de Mihai Eminescu
Maitreyi de Mircea Eliade
Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Moartea lui Fulger de George Coșbuc
Moromeții de Marin Preda
Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu
O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
Plumb de George Bacovia
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Revedere de Mihai Eminescu
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu
Sara pe deal de Mihai Eminescu
Testament de Tudor Arghezi
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu

Cuprins caracterizări personaje

Alexandru Lăpușneanul – Tudor Arghezi
Cetățeanul turmentat (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale
Costache Giurgiuveanu (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Felix Sima (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Ghiță (Moara cu noroc) – Ioan Slavici
Ilie Moromete (Moromeții) – Marin Preda
Ion Glanetașu – Liviu Rebreanu
Maitreyi – Mircea Eliade
Neculai Isac (Hanu-Ancuței) – Mihail Sadoveanu
Otilia Marculescu (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Ștefan Gheorghediu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) – Camil Petrescu
Ștefan Tipătescu (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale
Vitoria Lipan (Baltagul) – Mihail Sadoveanu
Zaharia Trahanache (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale

Felix Sima – caracterizare

Felix Sima (Enigma Otiliei)

de George Calinescu

George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, respingând proustianismul promovat de Camil Petrescu, teoria sincronizării literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, formulate de Eugen Lovinescu. El considera că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Optează astfel pentru romanul realist, obiectiv, balzacian, dar în care sunt prezente tehnici moderne, susţinând ideea că „tipul firesc de roman românesc este deocamdată cel obiectiv”.
Al doilea roman al lui George Călinescu, „Enigma Otiliei” este „un roman de critic, în care realismul, balzacianismul şi obiectivitatea au devenit program estetic” (Nicolae Manolescu). Dar scriitorul îşi depăşeşte programul estetic, realizând un roman cu evidente implicaţii moderne, „un balzacianism fără Balzac” balzacianism polemic şi critic.

Continue reading

Costache Giurgiuveanu – caracterizare

Costache Giurgiuveanu (Enigma Otiliei)

de George Calinescu

George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, respingând proustianismul promovat de Camil Petrescu, teoria sincronizării literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, formulate de Eugen Lovinescu. El considera că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Optează astfel pentru romanul realist, obiectiv, balzacian, dar în care sunt prezente tehnici moderne, susţinând ideea că „tipul firesc de roman românesc este deocamdată cel obiectiv”.
Al doilea roman al lui George Călinescu, „Enigma Otiliei” este „un roman de critic, în care realismul, balzacianismul şi obiectivitatea au devenit program estetic” (Nicolae Manolescu). Dar scriitorul îşi depăşeşte programul estetic, realizând un roman cu evidente implicaţii moderne, „un balzacianism fără Balzac” balzacianism polemic şi critic.

Continue reading

Otilia Marculescu – caracterizare

Otilia Marculescu (Enigma Otiliei)

de George Călinescu

    George Călinescu a fost un scriitor, publicist, critic şi istoric literar, academician român. Acesta este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile alături de Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu.

Romanul „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.

Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.
Continue reading

Enigma Otiliei de George Calinescu [Comentariu]

Enigma Otiliei

de George Călinescu

Varianta 1:
    George Călinescu a fost un scriitor, publicist, critic şi istoric literar, academician român. Acesta este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile alături de Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu.

Romanul „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.

Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.

Tema operei este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucureştene de la începutul secolului XX, ceea ce determină caracterul citadin şi social al operei. Romanul prezintă formarea unui tânăr, care înainte de a-şi face o carieră, trăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie.

Titlul operei a fost iniţial „Părinţii Otiliei”, acesta reflectă ideea balzaciană a paternităţii, pentru că fiecare dintre personaje determină într-un fel destinul orfanei Otilia, ca nişte părinţi. Autorul schimbă titlul, iar accentul cade pe Otilia, astfel aceasta devine o enigmă pentru că fiecare personaj din roman o percepe diferit.
Continue reading