Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc
Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice
Constituțiile din România – Evoluția
Constituțiile din România – Constituția din 1866
Constituțiile din România – Constituția din 1923
Constituțiile din România – Constituția din 1938
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1948
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1952
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1965
Constituțiile din România – Constituția din 1991
Statul român modern – de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX)
România postbelică. Stalinism. Național-Comunism și disidența anticomunistă
Spațiul românesc între diplomație și confict în Evul Mediu
România și concertul european – de la criza orientală la marile alianțe ale secolului al XX-lea
România în perioada Războiului Rece
referat
Cuprins modele de subiecte istorie:
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
Evoluția Principatelor Române, respectiv a României în secolele XVIII – XX
Sistemul constituțional în România
Constituțiile românești
Constituțiile României în epoca modernă și contemporană
Proiectele politice românești din secolele XVIII-XIX și înfăptuirea lor
Proiecte politice din epoca modernă
Statul român modern
Evoluția statului român modern
Realizarea României Mari
România postbelică
România în perioada postbelică
Evoluția României în perioada postbelică
Stalinism și național-comunism în România
Disidența anticomunistă în România
Național-comunism și disidența anticomunistă în România postbelică
România de la stalinism la național-comunism
Modelul stalinist în România
Regimul comunist în România
România în perioada stalinistă
Implicarea României în relațiile internaționale, de la criza orientală la marile alianțe ale secolului al XX-lea
România și marile puteri de la criza orientală la marile alianțe a secolului XX
România în relațiile internaționale ale secolului al XX-lea
România în relațiile internaționale
România în perioada Războiului Rece (1)
România în perioada Războiului Rece (2)
Modele de subiect: Romania postbelica
Idei principale:
> Menționarea a două tipuri de regim comunist în România postbelică și a câte unui fapt istoric desfășurat în timpul fiecăruia dintre aceste tipuri de regim politic, pe plan intern
> Prezentarea unui fapt istoric, desfășurat pe plan extern, care atestă implicarea României în Războiul Rece și precizarea unei consecințe a acestuia pentru statul român
> Formularea unui punct de vedere referitor propriu
Secolul al XX-lea este cel în care regimul naţional-comunist a fost instaurat în România, după evenimentele de la 23 august 1944, când România a ieşit din războiul antisovietic. Aceste evenimente au fost acelea care au făcut posibilă instaurarea regimului comunist de inspiraţie sovietică, Comuniştii au ajuns la putere rapid, cu ajutorul prezenţei Armatei Roşii şi a angajamentelor între puterile occidentale şi Stalin.
Continue reading
Sinteze teoretice: Statul roman modern – de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (sec. XVIII-XX)
Proiecte politice şi încercări de modernizare a statelor româneşti, în perioada sec. al XVIII-lea şi începutul sec. XIX
Proiectele politice au anticipat făurirea statului român, primele proiecte sunt plasate în secolul al XVIII-lea, fiind conturate în raport cu realităţile autohtone şi dinamica raportului de forţe în politica europeană, marcat prin instaurarea domniilor fanariote după 1711, care a provocat un impact considerabil asupra societăţii româneşti – o intrare mai profundă a Principatelor în lumea Orientului, Conştiinţa naţională a apărut după anii 1750 şi au făcut posibilă ideea de regenerare şi redeşteptare naţională a românilor, de renaştere culturală, Momentele de vârf le constituie anii 1768-1774 când s-a internaţionalizat problema orientală şi anii 1821-1831 când s-a simţit o modificare în raportul forţelor. Prevederile vizau reorganizarea administraţiei şi refacerea potenţialului distrus al ţării şi noile forme de guvernământ. Odată cu conturarea problemei orientale, Ţările Române au devenit teatru de război, suportând pierderi teritoriale ca Banatul şi Oltenia în favoarea Imperiului Habsburgic în anul 1718, a Bucovinei sau a Basarabiei în favoarea Rusiei în anul 1812. Toate acestea fiind produse pe fondul războaielor ruso-austro-turce. A crescut astfel interesul marilor puteri pentru Ţările Româneşti. Afirmarea proiectelor politice a suferit fluctuaţii în funcţie de evoluările dominanţiei otomane şi poziţia boierimii. Cunoaşte trei etape.
Prima etapă a fost reformismul domnesc şi imperial. Cel care a pornit aplicarea programului de reorganizare a instituţiilor fiscale, administrative şi juridiciare, în spiritul de modernizare a statului, a fost Constantin Mavrocordat, Obiectivul era realizarea unei monarhii moderate, Reorganizarea viza şi sistemul fiscal,Pe timpul lui Constantin Mavrocordat au apărut trei reforme, cea socială, cea fiscală şi cea administrativă, cu dorinţa de a realiza o monarhie moderată prin puteri intermediare.
Continue reading
Sinteze teoretice: Constitutiile din Romania – Constitutia din 1991
După revoluţia din 1989 s-a revenit la regimul democratic şi astfel noua Constituţie a fost adoptată de Parlament în noiembrie, şi de popor, prin referendum, în decembrie 1991. în această Constituţie România este considerată a fi republică democrată, cu stat de drept, democratic şi social, naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Principiile susţinute sunt cele a suveranităţii naţionale, a separării puterilor în stat. Aceasta îmbină sistemul democratic românesc cu noile principii constituţionale europene. A adus noi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, de data aceasta nu doar formal, cum ar fi – garantarea dreptului la viaţă şi a dreptului de integritate fizică şi psihică, pedeapsa cu moartea şi tortura fiind interzise. Inviolabilitatea libertăţii individului şi a siguranţei persoanelor, dreptul la liberă circulaţie, de exprimare, dreptul la informaţie şi educaţie, secretul corespondenţei, drept de vot la vârsta de 18 ani împliniţi, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor şi a opiniilor. Constituţia a fost revizuită în 2003 şi are un parlament bicameral, reprezentant suprem al poporului român şi unica legiuitoare a ţării. Minorităţile au drept de cel puţin un reprezentant în Parlamentul României. Iniţiativa vine din partea Guvernului, a deputaţilor şi a senatorilor. Preşedintele României are datoria de a promulga legile adoptate de Parlament, veghează respectarea Consituţiei şi buna funcţionare a autorităţilor publice. Totodată are şi funcţia de intermediar pentru puterile statului respectiv stat şi societate. Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice, realizează politica internă şi extrenă a ţării. Puterea judecătorească la rândul ei, este exercitată de instanţele judecătoreşti.
Sinteze teoretice: Constitutiile comuniste din Romania – Constitutia din 1965
în 1962 s-a încheiat procesul de cooperativizare ceea ce a fost dovada victoriei societăţii socialist© în agricultură şi implicit în economie.. în anul 1965, Nicoiae Ceauşescu a preluat puterea şi a intrat în vigoare Constituţia, S-a adoptat numele de Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare fiind PCR-ul. Susţinea principiul suveranităţii poporului, exercitat prin Marea Adunare Naţională, unicul organ legiuitor, Consiliul de stat a fost ca organ al puterii de stat iar în 1974 i s-a adăugat şi funcţia de preşedinte al statului.
Sinteze teoretice: Constitutiile din Romania – Constitutia din 1952
Constituţia din 1952
în 1948 a avut loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie iar în 1949 s-a declanşat procesul de cooperativizare a agriculturii şi aplicarea modelului stalinist în transformarea societăţii. Statul era considerat unul democrat popular bazat pe dictatura proletariatului în alianţă cu ţărănimea, fiind unul unitar, independent şi suveran, Această Constituţie a fost cea care a reliefat procesul de stalinizare şi sovietizare a ţării, A fost votată de către Marea Adunare Naţională, cunoscut şi sub numele de Constituţia construirii socialismului, Consacra rolul dominant al sectorului socialist şi statua Partidul Comunist drept forţa politică conducătoare în societatea românească,
Sinteze teoretice: Constitutiile din Romania – Constitutia din 1938
în anul 1938 s-a instaurat regimul de autoritate monarhică a lui Carol al Il-lea, ceea ce necesita o nouă Constituţie. Statul şi instituţiile consacrau o monarhie autoritară, regele fiind cel care domneşte şi guvernează. S-au desfiinţat principiile suveranităţii poporului şi a separării puterilor în stat, instaurând principiul supremaţiei regelui. Multe dintre drepturile şi libertăţile cetăţeneşti au fost restrânse sau menţinute formal, s-a modificat sistemul de vot, femeile având dreptul la vot şi ele. Puterea legislativă o exercita regele, prin intermediul parlamentului bicameral, limitate numai la legiferare şi având un caracter corporativ. Puterea executivă o exercita tot el, prin guvern numit şi revocat de el însuşi. Odată cu aceste schimbări, libertăţile şi drepturile democratice au fost puternic restrânse. Parlamentul şi-a pierdut factorul politic esenţial, şi-a pierdut principalele sale atribuţii.
Sinteze teoretice: Constitutiile comuniste din Romania – Constitutia din 1923
Constituţia din 1923 a fost promulgată la 28 martie 1923, de către regele Ferdinand I, fiind publicată în Monitorul Oficial o zi mai târziu, ca urmare a schimbărilor în mentalitatea colectivă, noul context european, mutaţiile economico-sociale şi exigenţele respectării tratatelor de pace după Primul Război Mondial. A păstrat 76 din cele 88 de articole din Constituţia din 1866, Unirea din 1918 şi înfăptuirea unor noi reforme ca votul universal şi Reforma Agrară, au fost şi ele factori care au influenţat adoptarea acesteia, deşi, iniţial, a fost contestată de Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc. în această constituţie „Regatul României este un stat naţional unitar şi indivizibil”, care oferă un statut aparte bisericii greco-catolice, aceasta fiind privilegiată, biserica ortodoxă fiind subordonată statului. Aici apare şi Consiliul Legislativ care trebuie să avizeze legile. Principiile sunt aceleaşi ca a Constituţiei din 1866, ca diferenţă însă putem menţiona faptul că proprietatea era doar garantată de stat. S-au introdus două concepte noi, a utilităţii sociale şi a utilităţii publice. S-a acceptat votul universal, însă doar în cazul bărbaţilor de peste 21 ani şi s-au afirmat drepturile minorităţilor prin ideea de egalitate. S-a adoptat libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiniile prin viu grai, prin scris şi prin presă. Consacră principiul potrivit căreia „toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţie”. Puterea legislativă s-e exercita de către rege şi Reprezentanţa naţională (Senat + Adunarea Deputaţilor); puterea executivă a fost încredinţată regelui, persoana lui fiind inviolabilă, responsabilitatea actelor având-o miniştrii; iar puterea judecătorească se exercita de organele ei, hotărârile lor fiind pronunţate prin legi şi executate în numele regelui.
Sinteze teoretice: Constitutiile din Romania – Constitutia din 1866
A fost publicată în Monitorul Oficial la 1 iulie 1866, având ca model Constituţia belgiană din 1831, adaptată necesităţilor româneşti. S-a creat din nevoia a unei constituţii de origine internă, după aducerea la tron al lui Carol I de Hohenzoller Sigmaringen. Un precusor al Constituţiei fusese proiectul de constituţie elaborat de Consiliul de Stat şi discutat de Adunarea Constituantă. Era alcătuit din 8 titluri şi 133 de articole, consacra făurirea statului modern român. Conţinutul Constituţiei scria despre stat şi instituţii, nu pomenea nimic despre raporturile cu Imperiul Otoman, şi aceasta fiind o afimara a independenţei, Proclama monarhia constituţională, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, Se presupunea suveranitatea naţională, o guvernare reprezentativă şi responsabilă, responsabilitatea ministerială şi principiul separării puterilor în stat, a domnului şi a guvernului, Conform Constituţiei Domnul numea şi revoca miniştrii, numea şi confirma în toate funcţiile publice, bătea monedă, conferă decoraţii, comanda armata, convoca, amâna sau dizolva parlamentul, avea drept de veto absolut şi el era cel care declara pace sau război, Parlamentul avea drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor, de interpelare, acorda sau retrăgea încrederea guvernului şi Adunarea Deputaţilor a fost cea care trebuia să adopte bugetul Scria şi despre drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, despre libera asociere, libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, libertatea conştiinţei, a cuvântului, a presei, dreptului la educaţie, Toţi românii erau egali în faţa legii, indiferent de clasă. Sistemul electoral se baza pe vot eenzitar, însă erau şi câteva excepţii de la regula censului, acestea fiind profesiunile liberale. Constituţia a suferit mai multe modificări în timp, în 1879 a articolului 7, 1884 modificarea sistemului electoral iar ultima fiind în 1917.
