Varianta 1 [2008] Istorie (Rezolvat)

Microsoft Word - D_E_F_ist_sI_001.doc

Microsoft Word - D_E_F_ist_sII_001.docMicrosoft Word - D_E_F_ist_sIII_001.doc

Rezolvare subiectul 1:

1. Secolul al XVI-lea
2. Ştefan cel Mare
3. Sursa A- Oraşul Suceava

Sursa B- Oraşul Târgovişte

4. În 1476, când este asediată de turci, Cetatea Neamţului a fost imposibil de cucerit pentru că ,deşi s-au aşezat şapte bombarde şi timp de opt zile s-au străduit a o cuprinde,… toţi se apăru cu tunurile şi nu le păsa
5. Deşi a fost înzestrată cu ieniceri, 1600 archebuzieri şi 2000 cavaleri, cetăţuia ridicată de turci la Târgovişte în 1595 a cedat repede în faţa oştirilor aliate creştine (a lui Mihai şi ale principelui Transilvaniei) pentru că apărarea a fost organizată iresponsabil. La posturi, în momentul atacului, se aflau 300- 400 soldaţi în timp ce creştinii erau superiori din punct de vedere numeric: 50-60 de mii. ‚‚au dat asaltul şi deodată au dat foc şi pârjol la acea cetăţuie… necredincioşii au luat-o şi au distrus-o’’
6. Istoria Ţărilor Române între sec. al XIV-lea şi al XVI-lea se desfăşoară într-un context internaţional complicat. Acesta este marcat de expansiunea Imperiului Otoman şi de tendinţele regatelor creştine – Polonia şi Ungaria de a-şi subordona Ţările Române şi de a-şi extinde controlul la Dunărea de Jos şi în Peninsula Balcanică. Obiectivul fundamental al politicii externe dusă de domnii români îl reprezintă lupta pentru menţinerea independenţei şi a autonomiei politice, apărarea teritoriului ţării şi a hotarelor sale. Pe această linie se înscriu eforturile lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) de a realiza un echilibru profitabil între tendinţele hegemonice ale Ungariei şi Imperiului Otoman. Pentru a contracara pretenţiile lui Sigismund le Luxemburg (rege al Ungariei şi împărat al Germaniei) asupra ţării Româneşti Mircea încheie, curând după urcarea pe tron o alianţă cu Polonia, prin intermediul lui Petru Muşat, domnul Moldovei – cu care de asemenea Mircea are relaţii foarte bune. Devenind vasal al Poloniei, ca şi domnul Moldovei, Mircea se pune sub protecţia formală a acestui regat,aflat în rivalitate cu Ungaria la acea vreme.

După 1390 pericolul otoman se accentuează iar prezenţa la Dunăre a noii puteri îi apropie pe Sigismund -regele Ungariei şi Mircea -domnul Ţării Româneşti care ieşise victorios în faţa lui Baiazid I la Rovine (oct. 1594 sau mai 1595) dar nu deţinea controlul total asupra ţării sale din cauza lui Vlad Uzurpatorul -protejatul sultanului. Tratatul dintre Mircea şi Sigismund se încheie în martie 1395 la Braşov şi cuprindea condiţiile în care cei doi aliaţi îşi ofereau sprijin în lupta antiotomană. Sprijinul acordat de Mircea în confruntările anterioare cu Poarta şi participarea sa la Cruciada de la Nicopole (1396) unde armata de cavaleri din Europa Occidentală suferă un dezastru în faţa armatei otomane, dovedesc trăinicia acestei alianţe.

7. Constituirea statelor Medievale în spaţiul românesc – Transilvania, Ţara Românesc Moldova şi Dobrogea – reprezintă un moment esenţial în evoluţia politică a teritoriului la nord de Dunăre. La baza statului stau ţările, obştile săteşti, câmpurile sau codrii. Acestea se reunesc între secolele IX- XIII in cadrul unor formaţiuni prestatale – jupanate, cnezate şi voievodate. Asemenea formaţiuni sunt pomenite la începutul Evului Mediu în Cronica lui Nestor şi Povestea vremurilor de demult la răsărit de Carpaţi, iar despre populaţia din aceste zone aflam ca se opunea în secolul al XIII-lea deopotrivă turcilor din Halici, dar şi incursiunilor tătaro-mongole.

La baza constituirii Moldovei stă un dublu descălecat. Iniţiativa vine de la fruntaşii politici ai românilor din Maramureş. Cu prilejul unor expediţii împotriva tătarilor (1345-1354, iniţiate de regele maghiar Ludovic de Anjou la est de Carpaţi, voievodul maramureşean Dragoş se aşeză în teritoriul determinat de râul Moldova. El organizează acolo o marcă de apărare supusă coroanei ungureşti. Urmaşii lui Dragoş menţin raporturile de dependenţă faţă de Ungaria, ceea ce duce în 1359 la izbucnirea unei răscoale locale. Profitând de aceasta, un alt voievod din Maramureş, Bogdan din Cuhea, trece munţii la răsărit şi alungă pe urmaşii lui Dragoş. Astfel se naşte un nou stat românesc independent, şi anume Moldova. Noul său statut politico-juridic este recunoscut în 1364-1365 de către Ungaria.

Rezolvare subiectul 2:
1. Secolul al XIX-lea

2. Confederaţia statelor germane, Rusia

3. Studenţi şi profesori

4. B ‚‚gradele [acordate profesorilor universitari] pot fi obţinute atât de cetăţenii ruşi cât şi de străini’’

‚‚Universităţile au dreptul să importe, la discreţie şi cu scutire de taxe, orice fel de cărţi de specialitate

5. A Cauza: ‚‚guvernele statelor confederaţiei germane se angajează reciproc să înlăture din universităţi pe acei universitari care… s-ar dovedi că sunt nedemni’’

Efect: ‚‚un profesor îndepărtat în acest fel nu poate să mai fie numit în nicio instituţie publică de învăţământ, în niciun stat al Confederaţiei

6. a) Iluminismul a fost un curent filozofic, literar, ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului, dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) şi republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

b) Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii, a ruinelor, a singurătăţii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură, nejustificată de altfel, de eroism. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii, reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În Franţa, romantismul a devenit liberal înainte de 1830, când a fost înlăturată monarhia absolutistă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii

1. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. Astfel, copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică, numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. De la vârsta de 7 ani, elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor, care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie, care indica, de asemenea, tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membri ai Partidului Comunist Român sau, în funcţie de locurile de muncă, erau încadraţi în organizaţii sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 − three =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.