Varianta 3 [2009] Geografie (Rezolvat)


Subiectul 1:
A.
1. B – Portugalia, D – UK și Irlanda de nord
2. 3 – Madrid, 10 – Moscova
B.
1. 15 – Paris
2. I – Ungaria
3. F – Islanda
C.
1-b, 2-c, 3-a, 4-d, 5-c
D.
Deosebiri:
– în Nordul Europei se întâlnește climatul subpolar, iar în sudul Europei climatul subtropical
– temperatura medie anuală este mai scazută în Europa Nordică situată între 5 și -5 °C,iar în Europa Sudică este de 15 °C
– precipitații medii anuale, în climatul subpolar sunt cuprinse între 500-800 mm, predominant sub formă de ninsoare, în climatul subtropical precipitațiile medii anuale au valori cuprinse între 600-900 mm, dominant în octombrie și aprilie.
E.
1. în unele state europene îmbătrânirea deomgrafică a determinat un deficit de forță de muncă, de aceea s-a apelat la forța de muncă externă, (SAU)-costul mai scăzut al forței de muncă externe
2. o cauză este clima temperat oceanică din Norvegia, influențată de Curentul Golfului, la care se adaugă natura substratului muntos pentru a explica prezența pădurilor din Norvegia, pe când în Groenlanda clima subpolară și polară, cu vanturi puternice și temperaturi foarte scăzute a favorizat instalarea ghețarilor.

Subiectul 2:
A.
1. E – Grupa Parâng, G – Câmpia Bărăganului
2. 7 – Jijia, 11 – Bega
B.
1. B
2. 9
3. Munţii Banatului
C.
1-b, 2-d, 3-d, 4-a, 5-a
D.
Asemănări:
– ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre
– altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe
– prezenţa reliefului glaciar atât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş
Deosebiri:
– Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică, având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică
– în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt specifice grupei Făgăraş
E.
1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona de munte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare, dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele de pe Bistriţa. În zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice sunt dificile datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritate scăzută şi permeabilitate mare
2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normal de scădere latitudinală a temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului, diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi, cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m

Subiectul 3:
A.
1. iulie şi august (15°C)
2. mai, 80 mm
B.
1-d, 2-b, 3-d
C.
1. Peninsula Iberică
2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici
3. clima mediteraneană, clima oceanică
4. Sevilla, Barcelona, Valencia
5. Madrid; Palma de Mallorca
D.
Asemănări:
– în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat, cuprinzând toate treptele câmpii, podişuri, munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii
– reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din Bulgaria sunt tributare Mării Negre
Deosebiri:
– clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud, iar clima Bulgariei este temperat-continentală în nord şi mediteraneană în sud
E.
Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor, mecanizarea lucrărilor agricole, soiurile performante, structura proprietăţii agricole

Leave a Reply