Varianta 40 [2008] Istorie (Rezolvat)

Microsoft Word - D_E_F_ist_sI_040.doc

Microsoft Word - D_E_F_ist_sII_040.doc

Microsoft Word - D_E_F_ist_sIII_040.doc

Rezolvare subiectul 1:
1. secolul al XVI-lea
2. Ştefan Tomşa
3. Moldova
4. regele Poloniei
5. Bună vecinătate, garantată de Sultan care este suzeranul domnului Moldovei.

Explicaţia din text: „din partea voievodului Moldovei sau a neamului moldovean să nu se pricinuiască pagube statului şi oamenilor regelui [Poloniei] iar dacă se aduc stricăciuni ele să fie îndreptate prin porunca mea împărătească, după ce se vor dovedi.”

6. Ştefan Tomşa este vasalul Poloniei.

Explicaţia din text: „voi păstra fidelitate şi supuşenie faţă de Majestatea Sa Sigismund, rege al Poloniei”

7. Principala instituţie atât pentru Moldova cât şi pentru Ţara Românească a fost domnia, domnul fiind stăpânul ţării dar şi voievod (conducătorul armatei). În calitatea sa de conducător al întregii administraţii a statului, domnul îi numea pe marii dregători. Titlul de voievod arată că domnul era conducătorul suprem al armatei; el percepea birul, dare în general destinată acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărare a păcii prin tributul impus de puterile străine. Domnul decidea şi în ceea ce priveşte politica externă a ţării; declara război şi încheia pace, încheia tratate cu statele vecine. În plan judecătoresc era singurul care aplica pedeapsa cu moartea, fiind judecătorul suprem al ţării. La nivelele inferioare, justiţia era împărţită de boieri şi sfatul boieresc care îl ajutau pe domn în conducerea ţării. Sfatul domnesc era format din dregători: vornicul (şeful curţii domneşti), logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (şeful visteriei ţării), spătarul (purtătorul spadei domneşti). Dregătorii importante erau cea de Ban al Olteniei în Ţara Românească şi Portar al Sucevei în Moldova. Atribuţiile sfatului domnesc erau variate, asista pe domn la scaunul de judecată, participa la încheierea tratatelor de alianţă cu puterile vecine. Principalele acte ale domniei îşi pierdeau puterea dacă lipsea consimţământul marilor boieri din stat.
8. Constituirea statelor Medievale în spaţiul românesc – Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea – reprezintă un moment esenţial în evoluţia politică a teritoriului de la nord de Dunăre. La baza statului stau ţările, obştile săteşti, câmpurile sau codrii. Acestea se reunesc între secolele IX- XIII in cadrul unor formaţiuni prestatale – jupanate, cnezate şi voievodate. Asemenea formaţiuni sunt pomenite la începutul Evului Mediu în Cronica lui Nestor şi Povestea vremurilor de demult la răsărit de Carpaţi, iar despre populaţia din aceste zone aflam ca se opunea în secolul al XIII-lea deopotrivă ruşilor din Halici, dar şi incursiunilor tătaro-mongole.
La baza constituirii Moldovei stă un dublu descălecat. Iniţiativa vine de la fruntaşii politici ai românilor din Maramureş. Cu prilejul unor expediţii împotriva tătarilor (1345-1354), iniţiate de regele maghiar Ludovic de Anjou la est de Carpaţi, voievodul maramureşean Dragoş se aşeză în teritoriul determinat de râul Moldova. El organizează acolo o marcă de apărare supusă coroanei ungureşti. Urmaşii lui Dragoş menţin raporturile de dependenţă faţă de Ungaria, ceea ce duce în 1359 la izbucnirea unei răscoale locale. Profitând de aceasta, un alt voievod din Maramureş, Bogdan din Cuhea, trece munţii la răsărit şi alungă pe urmaşii lui Dragoş. Astfel se naşte un nou stat românesc independent, şi anume Moldova. Noul său statut politico-juridic este recunoscut între 1364-1365 de către Regatul Ungariei.

Rezolvare subiectul 2:

1. Uniunea Sovietică
2. „Anul 1917 a marcat începutul ridicării proletariatului din întreaga lume împotriva burgheziei”
3. B – „Prima etapă a revoluţiei (…) a dat puterea burgheziei”

C – „Burghezia (…) clasa capitalistă exploatatoare”

4. B – În Tezele din aprilie 1917 Lenin afirmă că Rusia a devenit:

„O republică a Sovietelor deputaţilor muncitorilor, salariaţilor agricol şi ţăranilor din întreaga ţară, de la bază până la vârf”

„În domeniul agrar (…) confiscarea tuturor pământurilor marilor proprietari funciari. Naţionalizarea tuturor terenurilor în ţară şi punerea acestora la dispoziţia sovietelor locale”

5. A – „Sistemul stahanovist (…) sfărâma orice solidaritate şi conştiinţă de clasă în rândurile muncitorilor prin competiţia feroce (…) prin solidificarea temporală a unei aristocraţii stahanoviste”

„În 1938, prin introducerea unei cărţi de muncă (…) întreagă clasă muncitoare rusă a fost transformată, oficial, într-o gigantică forţă de muncă silnică”

6. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii, a ruinelor, a singurătăţii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură, nejustificată de altfel, de eroism. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii, reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii

Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea, ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă, realitatea socială, natura. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă, utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a găzduit expoziţia universală.

7. Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. După cel de-al Doilea Război Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti, reprezentativitatea. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si judecătoreasca.

Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este deţinută de Guvern,care aplica legile, administrează întregul teritoriu al tarii,asigura realizarea politicii interne si externe,adopta hotărâri si ordonanţe. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.

Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

twenty + 14 =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.