Varianta 55 [2009] Biologie Vegetala [Rezolvat]

Biologie2009vegetalaV055P1

Biologie2009vegetalaV055P2

Biologie2009vegetalaV055P3

Subiectul 1:
A) fanta sinaptică, postsinaptic/următor
B) 1.d 2.a 3.c
C) 1.c 2.b 3.b 4.b 5.a
D) 1.a 2.a 3.f 4.a 5.f 6.a
Varianta de enunț corectă: 3.f Țesuturile meristematice au rol în creșterea plantei sau Țesuturile asimilatoare au rol în nutriția plantelor.
Varianta de enunț corectă: 5.f Două variante posibile de modificare:
– diviziunea mitotică se desfășoară într-o singură etapă
– diviziunea meiotică se desfășoară în două etape

Subiectul 2:
A1
a)Definiţia celulei: celula este unitatea structurală, funcţională şi genetică a oricărui organism viu.
b)Două localizări ale ribozomilor – de exemplu: liberi, în citoplasmă, ataşaţi de cisternele reticulului endoplasmic, ataşaţi de membrana externă nucleară.
O funcţie îndeplinită de ribozomi: sinteza proteinelor
c)Două caracteristici structurale:
exemple – sunt organite lipsite de membrană, sunt formate din două particule (subunităţi) inegale, conţin ARN şi proteine (descoperitorul ribozomilor a fost savantul de origine română, George Emil Palade).

A2
a)definiţia hibridării: hibridarea reprezintă încrucişarea între indivizi homozigoţi, care se deodebesc prin una sau mai multe perechi de caractere ereditare.
b)Segregarea, în F2 – după fenotip este de 3:1;
– după genotip este de 1:2:1.
c)Variantă de text: Exemplu: din punct de vedere genotipic, organismele pot fi homozigote şi heterozogote. Organismele heterozigote manifestă, în fenotip, caracterul dominant.

B
a)- volumul de sânge = 5,6 l; (8% din 70 Kg);
– cantitatea de plasmă = 3,08 1; (55% din 5,6 1 sânge);
– cantitatea de apă = 2,77 1; (90% din 3,08 1 plasmă).
b)- cantitatea de sânge după transfuzie = 6,6 l (5,6 1 sânge + 1 l sânge = 6,6 l sânge);
– cantitatea de plasmă după transfuzie = 3,63 (3,08 1 plasma iniţială + 0,55 l plasma suplimentară) = 3,63 l plasma.

Subiectul 3:
1) Definiţia digestiei: procesul de prelucrare a hranei, până este adusă la cea mai simplă formă – nutrimente (absorbabile), prin procese mecanice, fizice şi mai ales, chimice.
2) Enumerarea componentelor tubului digestiv: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros;
Precizarea a câte unei caracteristici funcţionale, de exemplu:
> cavitatea bucală: prin componentele sale, dinţii şi limba, şi cu ajutorul glandelor salivare, participă la masticaţie, umectarca alimentelor cu salivă, digestia chimică a amidonului prelucrat termic, deglutiţia bolului alimentar:
> faringelc: are rol important în deglutiţic, având o componentă musculară striată bine dezvoltată;
> esofagul: organ tubular care face legătura între faringe şi
> stomacul: prin mişcările sale, amestecă hrana cu sucul gastric; secretă suc gastric, ce conţine enzime care hidfolizcază proteine şi lipide;
> intestinul subţire: la nivelul său acţionează bila, sucul pancreatic şi sucul intestinal, sub acţiunea cărora se termină digestia; nutrimentele rezultate vor fi absorbite în sânge sau în limfă;
> intestinul gros: alimentele nedigerate sunt trasformate în bol fecal şi vor fi eliminate.
3) Compartimente somacului la rumăgătoare: ierbar, ciur, foios, cheag .
4) Localizarea centrilor salivari şi gastrosccrctori – în trunchiul cerebral.
5) O consecinţă şi o manifestare a consumării alimentelor nespălate, cum sunt:
– consecinţă – exemple: toxiinfecţii alimentare, hepatită, ulcer gastro-duodenal (prin Helicobacter pylori);
– o manifestare – exemple: greaţă, vărsături, dureri abdominale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen + six =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.