Varianta 60 [2009] Biologie Vegetala [Rezolvat]

Biologie2009vegetalaV060P1

Biologie2009vegetalaV060P2

Biologie2009vegetalaV060P3

Subiectul 1:
A) elemente figurate, coagularea
B) 1.c 2.a 3.b
C) 1.a 2.b 3.c 4.a 5.d
D) 1.a 2.a 3.f 4.a 5.a 6.f
Varianta de enunț corectă: 3.f Două variante posibile de modificare:
– fusul de diviziune se dezorganizează în telofază
– fusul de diviziune se organizează în profază
Varianta de enunț corectă: 6.f Vacuolele sunt delimitate de o membrană simplă (numită tonoplast)

Subiectul 2:
A1
a) Enumerarea a două organite situate lângă nucleu: exemple – mitocondrii, dictiozomi, centrozom.
b) O asemănare şi o deosebire între celula PK şi EK – exemple
– asemănări: au membrană, citoplasmă, ribozomi;
– deosebiri: celula procariotă are nucleoid (nu nucleu), este lipsită de organite delimitate de membrane, plasmalema nu poate forma vezicule, organismele care au celulă de tip procariot fac parte din regnul Monera.
c) Numirea unui tip de celulă şi explicaţia corectă – exemple:
– REG predomină în celulele secretoare, pentru că are rol în sinteza proteinelor;
– REN predomină în celulele în care sunt necesare sinteza lipidelor şi procesele de detoxifiere (cum este ficatul).

A2
a)Mutaţii ale unor gene recesive, situate în heterozomul X.
b)Maladii determinate de mutaţii ale genelor situate pe cromozomul X, care Ia femei se manifestă doar în dublu exemplar (stare homozigoţă), iar la bărbaţi se pot exprima într- un singur exemplar (stare hemizigotă).
c)Variantă de text:
Exemplu; hemofilia este o maladie heterozomală, care se manifestă prin hemoragii puternice la traumatisme uşoare, ca o consecinţă a lipsei unor factori de coagulare din sânge.

B
a)32 minute (4 metafaze, a câte 8 minute metafaza);
b)Şapte diviziuni şi şapte ore (flecare diviziune durează o oră).
c)1.300 minute
– cinci diviziuni x 60 minute = 300 minute;
– patru interfaze x 250 minute = 1000 minute.

Subiectul 3:
1) Definiţia ţesuturilor: grupări de celule independente, care au aceleaşi origine, formă, structură şi îndeplinesc aceeaşi funcţie;
2) – o asemănare – exemple: au membrană, citoplasmă, nucleu;
– o deosebire – exemple: celula vegetală are perete celular, plastide, de obicei este lipsită de ceontrozom;
3) – după gradul de diferenţiere a celulelor, cele două tipuri de ţesuturi vegetale sunt: embrionare şi definitive
– câte o caracteristică a ţesuturilor vegetale – exemple:
– ţesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid’şi generează ţesuturi definitive; celulele ţesutului embrionar sunt iniei, cu pereţi subţiri, fără spaţii între ele; intră în alcătuirea embrionului, dar şi a plantei adulte, căreia îi asigură creşterea în lungime şi in grosime;
– ţesuturile definitive sunt formate din celule specializate, care nu se mai divid, îndeplinind diverse funcţii – de apărare, de producere sau de depozitare a substanţelor (ţesuturile fundamentale), de conducere a sevelor prin corpul plantelor (ţesuturile conducătoare), de producere a unor substanţe – răşini, nectar (ţesuturile secretoare);
4) Cele patru tipuri de tesuturi anímale sunt: epitelial, conjunctiv, muscular și nervos.
5) Numirea celor două componente ale neuronului: corp celular şi prelungiri (axon şi dendrite);
Precizarea unui rol al componentelor neuronului – exemple: corpii celulari (intră în alcătuirea substanţei cenuşii) au rol de centri nervoşi, la nivelul cărora se inchid numeroase reflexe necondiţionate şi condiţionate; prelungirile (formează substanţa albă) se grupează şi formează nervi şi fascicule; ascendende şi descendente, cu rol de conducere a impulsurilor;

Definiţia sinapsei: structură de comunicare atât între neuroni, cât şi între neuroni şi celulele efectoare (musculare sau glandulare): – transmiterea ilsului nervos: se face cu ajutorul unor substanţe numite mediatori chimici, prezente în butonii terminali ai axonului. In cazul sinapselor intemeuronalc, sosirea impulsului la nivelul butonilor axonali determină eliberarea mediatorului chimic în fanta sinaptică, urmată de acţiunea acestuia asupra membranei neuronului postsinaptic; – două roluri ale celulelor gliale: exemple – susţin, hrănesc neuronii, îi fagocitează pe cei distruşi, sintetizează mielina.
6) Două consecinţe ale fumatului – de exemplu: sistemul nervos este foarte receptiv la prezenţa tutunului in organism, reacţionând, în timp, prin tulburări de memorie, de vedere, ameţeli, cancer pulmonar (afecţiuni date, în special, de nicotină şi gudron).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

4 × five =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.