Varianta 61 [2009] Biologie Vegetala [Rezolvat]

Biologie2009vegetalaV061P1

Biologie2009vegetalaV061P2

Biologie2009vegetalaV061P3
Subiectul 1:
A) monosinaptice, polisinaptice
B) 1.a 2.c 3.b
C) 1.d 2.c 3.c 4.c 5.b
D) 1.f 2.a 3.a 4.a 5.f 6.a
Varianta de enunț corectă: 1.f “Monoplegia reprezintă paralizia unui membru” sau “Tetraplegia reprezintă paralizia tuturor membrelor.”
Varianta de enunț corectă: 5.f Receptorii gustativi sunt chemoreceptori.

Subiectul 2:
A1
a) heterozomii X și Y
b) Masculin = XY, feminin = XX
c) XX x XY
X X X Y
XX XY

A2
a) Interfaza și diviziunea propriu-zisă.
b) Anafaza I – cromozomi bicromatidici
Anafaza II – cromozomi monocromatidici
c) Variantă de text:
Exemplu: În profază, cromozomii își încep procesul de condensare și se prind de fibrele fusului de diviziune prin centromer

B
a) ggyy
b) GgYy – genotipul; fructe pubescente, pulpă albă – fenotipul
c) 9:3:3:1
9 – fructe pubescente și pulpă albă
3 – fructe pubescente și pulpă galbenă
3 – fructe nepubescente și pulpă albă
1 – fructe nepubescente și pulpă galbenă

Subiectul 3:
1) – tipuri de reproducere: sexuată și asexuată;
– deosebirea între tipurile de reproducere, de exemplu:
• reproducerea asexuată se realizează fără fecundaţie, pentru că nu se formează gârneţi (se poate realiza prin spori sau prin organe vegetative);
• reproducerea sexuată se realizează prin procesul de contopire a gârneţilor, proces care duce la formarea seminţei sau/şi a fructului.
2) Definiţia florii: ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptată procesului sexual (finalizat cu formarea fructului şi a seminţei).
3) Elementele florii: peduneul, receptacul, sepale, petale, stamine, cârpele; O caracteristică a fiecărei componente, de exemplu:
– peduneul – elementul de susţinere floral;
– receptacul – partea superioară a pedunculului, lăţită, pe care se fixează celelalte elemente florale
– sepalele – sunt verzi, de obicei; totalitatea lor formează caliciul (K);
– petalele – totalitatea lor formează corola. Caliciul şi corola formează învelişul florii (partea asexuată);
– staminelc – totalitatea lor formează androceul (partea bărbătească); prezintă: filament şi anteră (cu saci cu polen);
– catpelele – totalitatea lor formează gineceul (partea femeiască); pot fi situate pe receptacul sau în interiorul receptaculului
4) Prezentarea dublei fecundaţii, de exemplu:
> grăuncioarele de polen, ajunse pe stigmat, germinează şi formează tubul polinic, în care pătrunde nucleul generativ (care, alături de cel vegetativ, formează cei doi nuclei ai grăunciorului de polen);
> nucleul generativ se divide şi formează două spermatii (gameţi bărbăteşti), care vor participa la dubla fecundaţie, specifică angiospermelor: un gamet se contopeşte cu oosfera (gametul feminin) şi rezultă celula-ou sau zigotul propriu-zis, iar celălalt gamet se contopeşte cu nucleul secundar (diploid) al sacului ambrionar, rezultând o celulă triploidă. Aceasta va deveni albumen sau endosperm, ţesut nutritiv al seminței.
5) Numirea componentelor gineceului: ovul și ovar;
Corelaţia, de exemplu:
– ovulul se va dezvolta în jurul embrionului şi va da naştşre la sămânţă (embrionul se dezvoltă din zigot);
– ovarul se va dezvolta în jurul ovulelor şi va da naştere fructelor (care au rol de a proteja şi răspândi seminţele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − nine =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.