Varianta 66 [2009] Biologie Vegetala [Rezolvat]

Biologie2009vegetalaV066P1

Biologie2009vegetalaV066P2

Biologie2009vegetalaV066P3

Subiectul 1:
A) inspirația, expirația
B) 1.b 2.c 3.a
C) 1.a 2.c 3.b 4.a 5.c
D) 1.a 2.a 3.f 4.a 5.f 6.a
Varianta de enunț corectă: 3.f “Pancreasul endocrin secretă hormoni” sau “Pancreasul exocrin secretă sub pancreatic.”
Varianta de enunț corectă: 5.f “Mugurii gustativi sunt grupați în papile gustative.”

Subiectul 2:
A1
a) – şopârle, şerpi, broaşte ţestoase, crocodili.
b) – tegument îngroşat, acoperit de solzi cornoşi.
c) – de ex.: fecundaţia este internă; pentru prima dată în seria animală apar anexele embrionare, amniosul şi alantoida.

A2
a) – mitocondriile au rol în respiraţia celulară.
b) – de ex. mitocondriile sunt alcătuite din două citomembrane: una externă, netedă, şi alta internă, puternic pliată, formând criste. În interior se afla matricea (matrixul). Matrixul conţine enzime, ADN, ARN, ribozomi.
c) Variantă de text: În celulele cu metabolism intens, aşa cum sunt hepatocitele, numărul de mitocondrii este mare.

B
a) – XdX;
b) – gameţii mamei: Xd şi X: gârneţii tatălui: XY şi O.
c) – genotipul descendenţilor masculini: XXdY şi XXY;
– fenotipurile posibile ale descendenţilor de sex feminin: 50% au sindrom Turner şi daltonism, iar 50% au sindrom Turner.

XdX x XY (părinți)
Xd X XY O (gameți)
XdXY XdO XXY XO (descendenți)

Subiectul 3:
1) Ţesutul este o grupare de celule cu aceeaşi origine, structură, formă şi îndeplinind aceeaşi funcţie.
2) După rolurile deţinute în organism, ţesuturile epiteliale se clasifică în:
– ţesuri epiteliale de acoperire, cu rol de protecţie sau absorbţie;
– ţesuturi epiteliale glandulare (secretoare), cu rol de sintetizare şi eliminare a unor substanţe cu diverse funcţii în organism
– țesuturi epiteliale receptoare (senzoriale), cu rol de a percepe stimuli din mediu şi de a-i codifica în influxuri nervoase
3) Două tipuri de fibre musculare: fibra musculară striată şi fibra musculară netedă.
Fibra musculară striată este alungită, are mai mulţi nuclei şi are miofilamentele contractile de actină şi miozină dispuse în sarcomere, ce îi conferă aspect striat.
Fibra musculară netedă este fuziformă, are un singur nucleu şi are miofilamentele contractile de adină: şi miozină nearanjate în sarcomere, ce îi conferă aspect neted.
Fibra musculară striată intră în structura muşchiului scheletic. Fibra musculară netedă intră în structura peretelui stomacului, intestinului, vaselor de sânge.
4) Ţesutul osos compari conţine, ca orice ţesut conjunctiv, substanţă fundamentală, fibre şi celule.
Substanţa fundamentală conţine oseină, impregnată cu săruri de calciu şi fosfor şi este dispusă în lamele concentrice în jurul unui canal central Havers. Celulele tinere, osteoblastele, devin osteocite situate in cavităţi ramificate săpate în oseină, numite osteoplaste.
Un canal Havers (care este inervat şi vascularizat) cu lamelele de oseină din jurul său formează un osteon.
Ţesutul osos compact este situat în partea centrală (diafiza) a oaselor lungi şi la periferia oaselor late şi scurte.
Ţesutul osos spongios este situat în partea periferică (epifiza) a oaselor lungi şi în interiorul oaselor late şi Scurte.
5) Sângele este unţesut conjunctiv deoarece are cele trei elemente componente ale unui astfel de țesut: substanța fundamentală (plasma), celulele (elementele figurate) şi fibrele (proteinele din plasmă).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 − 3 =

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.