Varianta 73 [2009] Geografie (Rezolvat)


Subiectul 1:
A.1. D – Italia; I – Cehia;2. 2 – Chisinau; 6 – Bruxelles.
B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. ,
C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d.
D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean; – deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan;
– deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase.
E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn asociatie cu stepa (silvostepa).

Subiectul 2:
A.1. A – Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2- Bucureşti; 4 – Oradea.
B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!
C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice, iar Podişul Bârladului are influenţe de ariditate; -deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200 mm/an, iar în Podişul Bârladului sunt sub 500 mm/an;
– deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar în Podişul Bârladului bate Crivăţul.
E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină stratificarea Mării Negre, astfel:
– până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat’e mai redusă;
– la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate mai ridicată.
2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi pantei reduse, dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care favorizează ieşirea apei la suprafaţă.

Subiectul 3:
A.1.18°C, în luna iulie – 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie – 2p.
B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie – 2p;
2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t < 0°C; vara (în lunile iunie, iulie şi august), t> 13°C – 2p;
3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă fiind de 23 °C – 2p.
C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra, Munţii Biikk etc; – 1p
2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală – 1p.
3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul Balaton etc; – 3p
4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol (cernoziom); – 2p
5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; – 1p
6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Szeged, Pecs. – 2p
D.1 – Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83.870); – Germania, aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel de trai ridicat, cu relief de câmpie.
E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar, rece, care susţine inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperat-oceanic mai blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane – 2p;
– poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea vulcanică şi calota glaciară, care restricţionează posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai limitată (pescuit, vânătoare, creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai redus de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie foarte favorabilă la Marea Nordului, cu un relief de câmpie, cu soluri fertile, cu resurse importante de gaze naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi (activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie petrochimică etc.) şi nu în ultimul rând, cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi industriale; aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru o densitate mare a populaţiei – 2p.

Leave a Reply