Varianta 86 [2009] Geografie (Rezolvat)


Subiectul 1:
A.1. F – Lituania; G – Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga.
B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.
C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri, format! de orogeneza alpina; ‘
– asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat;
– asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta.

Subiectul 2:
A.1. D – Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E – Câmpia Transilvaniei;
2. 10-Bârlad, 11 – Olt.
B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor sedimentare care au în interior gaz metan); acest tip de structură nu apare în Podişul Dobrogei de Sud;’
– deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe când în Podişui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m;
– asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au format prin sedimentare: Câmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine, iar Podişul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei pături groase de sedimente provenite din Masivul Nord-Dobrogean. E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate);
2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei categorii de roci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmură), sedimentare (calcar).

Subiectul 3:
A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ 100 m3/s în luna octombrie – 2p;
2. aproximativ 260 m3/s – 2p.
B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de precipitaţii – 2p;
2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară – 2p;
3. aprilie şi mai – 2p.
C.1. Franţa, Austria – 2p;
2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi); podişul Bavariei – 2p;
3. cărbunii în bazinul Ruhr – 2p;
4. industria energetică şi siderurgia – 2p;
5. Berlin – 1p;
6. Duisburg – 1p.
D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a fondului forestier şi mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în sectorul primar, ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest sector economic.
2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă), creşterea animalelor în sistem extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă, determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar.
E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie, în care populaţia devine un consumator intens de servicii, a determinat dezvoltarea sectorului terţiar al economiei Franţei.
2. Punerea în valoare a resurselor turistice.

Leave a Reply