Limitele:
• (N) Graniţa cu Ucraina,
• (E) Pod. Sucevei, Subcarpaţii Moldovei,
• (S) Valea Prahovei,
• (V) Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Caractere generale ale reliefului:
a. ) altitudini: are înălţime medie înjur de 1300 de m; vf. cel mai înalt este vf. Pietrosu Mare din M-ţii Rochiei 2303 m;
b. ) alcătuirea petrografică: Carpaţii Orientali sunt alcătuiţi din trei fâşii paralele de roci:
• zona mediană este alcătuită din roci cristaline,
• zona vestică este alcătuită din roci vulcanice,
• zona estică din roci sedimentare (fiiş).
c. ) alte aspecte specifice reliefului
• culmile paralele sunt orientate spre direcţia nord-vest şi sud-est
sunt puternic fragmenteţi de culoare, văi, depresiuni, trecători, păsuri.
Diviziuni:
Carpaţii Româneşti
Carpaţii Orientali
• Grupa Nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei),
• Grupa Centrală (Carpaţii Molodo-Transilvani),
• Grupa Sudică sau Carpaţii Curburii.
Clima:
Carpaţii Orientali au o climă temperat-continentală de tranziţie. Temperatura:
• temperatura medie anuală este: 0-6 °C,
• temperatura medie a verii sub +18 °C,
• temperatur medie s iernii sub -5 °C.
Precipitaţii: variează între 800-1000 mm/an.
Etajele climatice:
• climatul montan (800-1800 m),
• climatul alpin (peste 1800 m).
Influenţele climatice:
• climatul scandinav baltic in partea N-NE,
• climatul oceanic partea V,
• climatul de ariditate în partea E.
Vegetaţia şi fauna
• zona de pădure cu etajul fagului şi a răşinoaselor (100-1800 m),
• zona alpină (peste 1800 m).
Solurile:
• argiluvisoluri,
• cambisoluri,
• spodosoluri.
Grupa Nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei)
Limitele:
• (N) Graniţa cu Ucraina,
• (S) Depresiunea Domelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului,
• (E) Podişul Sucevei,
• (V) Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Caractere generale:
• sunt alcătuiţi din trei fâşii paralele (fâşia vestică roci vulcanice, fâşia centrală roci cristaline, fâşia estică roci sedimentare);
• sunt puternic fragmentaţi (văi, depresiuni, păsuri, trecători);
• există relief glaciar pe crestele cele mai înalte (văi glaciare, circuri glaciare, lacuri glaciare, morene galciare) şi relief vulcanic (c, conuri vulcanice).
Culmile muntoase:
M-ţii Oaşi, M-ţii Gutâi, M-ţii Ţibleş, M-ţii Maramureşului, M- ţii Rodnei, M-ţii Bârgăului, M-ţii Suhardului, Obcina Metecăniş, Obcina Feredeu, Obcina Mare.
Vf. cel mai înalt se află în M-ţii Rodnei, vf. Pietrosu Mare 2303 m.
Depresiunile:
Depr. Maramureşului (cea mai intinsă din această grupă), Depr. Oaşului, Depr. Domelor, Depr. Câmpulung Moldovenesc, Depr. Gura Humorului.
Trecătoriile, păsurile: Trecţătoarea Prislop (cea mai înaltă din Carpaţii Orientali 1416 m), Pasul Mestecăniş, Pasul Tihuţa, Pasul Şetref.
Râurile:
Vişeu, Iza, Someşu Mare, Bistriţa, Moldova.
Lacurile:
• lacurile glaciare: Lacul Lala, Lacul Buhăescu;
• lacuri în masive de sare: Lacul Ocna Şugatag, Lacul Coştiui.
Grupa Centrală (Carpaţii Moldo-Transilvani)
Limitele:
• (N) Depresiunea Domelor, Depresiune Câmpulung-Moldovenesc, Depresiunea Gura- Humorului,
• (E) Subcarpaţii Moldovei,
• (S) M-ţii Perşani, M-ţii Baraolt, M-ţii Bodoc, Pasul Oituz,
• (V) Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Caractere generale:
• se observă aceeaşi triplă zonalitate petrografică ca şi în grupa nordică;
• munţii vulcanici păstrează conuri şi cratere fiind de dată mai recentă faţă de cei din grupa nordică;
• aici se află singurul lac vulcanic Lacul Sfânta Ana, în vârful craterului Ciomatu.
Culmile muntoase: M-ţii Călimani, M-ţii Gurghiului, M-ţii Harghita, M-ţii Bistriţei, M-ţii Ceahlău, M-ţii Tarcăului, M-ţii Giurgeului, M-ţii Hăşmaşu-Mare, M-ţii Ciucului, M-ţii Nemira, M-ţii Stânişoarei, M-ţii Goşmanu, M-ţii Berzunţi.
Vârfului cel mai înalt din această grupă este vârful Pietrosu 2100 m din M-ţii Călimani.
Depresiunile intramontane sunt: Depr. Giurgeului, Depr. Ciucului, Depr. Comăneşti, Depr. Vârşag.
Păsurile: P. Ghimeş, P. Tulgheş, P. Bicaz, P. Vlăhiţa, P. Tuşnad.
Râurile: Olt, Mureş, Trotuş, Târnava- Mică, Târnava-Mare.
Lacurile:
• lac de baraj naturale: Lacul Roşu,
9
• lac de crater vulcanic: Lacul Sfânta Ana,
• lac de acumulare: Lacul Izvorul Muntelui pe râul Bistriţa.
Grupa Sudică sau Carpaţii Curburii
Limitele:
• (N) Munţii Perşan, M-ţii Baraolt, M-ţii Bodoc, Pasul Oituz,
• (S) Valea Prahovei.
Caractere generale:
• dispar munţii vulcanici;
• sunt alcătuiţi mai ales din roci sedimentare;
• direcţia culmilor se schimbă: de la nord la sud, de la nord-est la sud-vest (se curbează);
• în mijlocul zonei muntoase se află Depresiunea Braşovului, depresiunea cea mai întinsă din Carpaţii româneşti.
Culmile muntoase:
M-ţii Vrancei, M-ţii Buzăului, M-ţii Penteleu, M-ţii Podu- Calului, M-ţii Siriului, M-ţii Ciucaşi, M-ţii Baiului, M-ţii Bârsei, M-ţii întorsurii, M-ţii Breţcu.
Vârful cel mai înalt este vârful Ciucaşi 1954 m din M-ţii Ciucaşi.
Depresiunile:
• cea mai întinsă este Depresiunea Braşovului,
• Depresiunea întorsurii.
Păsurile: P. Oituz, P. Buzău, P. Predeal, P. Bran.
Râurile: Oituz, Buzău, Doftana, Teleajen, Prahova.
Lacurile: lac de acumulare: pe Râul Buzău, Lacul Siriu.
