Modele de subiecte: Statul român modern

Idei principale:
> Prezentarea unei acțiuni, din secolul XIX-lea, pe plan intern
> Menționarea a două fapte istorice pentru ilustrarea raportului România – marile puteri europene
> Prezentarea unei acțiuni, plan extern, la care participă statul român
> Formarea unui punct de vedere propriu

Perioada secolului al XlX-lea a fost o perioadă foarte importantă pentru români deoarece în această perioadă a aparut statul român, aceasta însemnând realizarea unei aspiraţii vechi ale românilor, Epoca modernă a fost cea în care boierii patrioţi din partida naţională doreau rezolvarea problemei româneşti, fiind pe vremea aceea parte a problemei orientale. Ei au elaborat memorii care urmau a fi prezentate marilor puteri. Aceşti ani au fost unii favorabili pentru a discuta problema Principatelor, mulţumită oarecum războiului Crimeii, după care are loc conferinţa de pace de la Paris. în acest tratat, încheiat în 1856, s-a prevăzut organizarea unor alegeri ad-hoc în Principatele româneşti pentru a consulta şi a transmite dorinţele românilor, fiind însă în continuare sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar fără protectoratul rusesc. Acesta a fost preluat de cele şapte mari puteri.

Ca urmare a adunărilor ad-hoc, s-a semnat Convenţia de la Paris, în 1858, permiţând unirea celor două principate, sub condiţii speciale. Trebuiau aleşi doi domnitori, două adunări şi două guverne însă Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate de voturi în ambele părţi. Dubla alegere a lui Cuza a făcut posibilă apariţia cadrului politic necesar modernizării statului modern. Următorul pas în direcţia creării unui stat cu adevărat modern era câştigarea independenţei. în acest sens s-a adoptat Constituţia din 1866, aducând câştig de cauză liberalilor români, după aducerea la tron a prinţului Carol. S-a simţit o apropiere faţă de Rusia, care dorea să avanseze spre Dardanele şi Bosfor. în 1876 s-a încheiat o convenţie între România şi Rusia, după mai multe tatonări şi întâlnirea lui I.C.Brăteanu cu ţarul Alexandru al II-lea şi cancelarul Gorceakov. Prin această convenţie România acordă permisul său la trecerea trupelor ţariste spre Turcia, pe teritoriul său, cu ocolirea Bucureştiului, pe un traseu prestabilit. România nu oferea însă nici un fel de ajutor militar. Independenţa este câştigată prin efort militar, pe frontul balcanic, însă pierde trei judeţe din sudul Basarabiei, în favoarea ruşilor. Tratatul care permite acest lucru aduce nemulţumiri şi marile puteri convocă a conferinţă la Berlin, noul tratat recunoscând independenţa României şi acordarea unor drepturi depline cu o altă religie decât cea ortodoxă. La 14 martie 1881, România a fost proclamată regat, pentru a câştiga prestigiu internaţional. Noul stat trebuia consolidat, în acest sens în 1883 s-a semnat, în secret, aderarea la Tripla Alianţă, lângă Germania, Austro- Ungaria şi Italia. Această mişcare poate fi explicată prin nevoia ţării de a fi în siguranţă pe plan internaţional, deoarece pe vremea aceea România se afla în relaţii tensionate cu Rusia, după ruperea a celor trei judeţe.

Secolul al XX-lea a adus creşterea neînţelegerilor şi a tensiunilor între cele două mari blocuir militare, Tripla Alianţă şi Antanta – s-a cerut şi intrarea României în război, însă politicienii români, la Consiliul de Coroană de la Sinaia, 3 august 1914, au decis neutralitatea României. După mai multe discuţii menţinute cu ambele părţi implicate în război, România decide intrarea în război pe partea Antantei. S-a semnat o convenţie politică şi una militară, menţionând interesul României faţă de Transilvania şi Bucovina.
România a declarat război Austro-Ungariei la 14 august, pornind spre Transilvania din mai multe părţi. Contraofensiva germană însă, după nişte înfrângeri, a ajuns chiar să ocupe Bucureştiul. Românii s-au retras şi după reorganizarea armatei au reuşit să oprească trupele germane la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Pe finalul războiului şi al înfrângerii Puterilor Centrale, România a revinit în rândul puterilor aliate.

Astfel, putem să zicem că formarea statului modern român a urmat o cale firească, pornind de la memoriile boierilor, la prima unire a Principatelor şi a obţinerii independenţei de stat. Apoi, odată cu participarea la Primul Război Mondial, s-a realizat reîntregirea naţională, un vis de secole ale românilor. Aceste câştiguri necesitau sacrificii şi eforturi mari, însă acestea arată capacitatea României de a se afirma ca stat modern şi suveran în Europa.

Leave a Reply