Alchimie de Marin Sorescu
Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi
Baltagul de Mihail Sadoveanu
Ciocnirea de Mircea Cărtărescu
De demult… de Octavian Goga
Din ceas, dedus… de Ion Barbu
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu
Enigma Otiliei de George Călinescu
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Floare albastră de Mihai Eminescu
Fântâna dintre plopi (Hanul Ancuței) de Mihail Sadoveanu
Flori de mucigai de Tudor Arghezi
În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu
Ion de Liviu Rebreanu
Iona de Marin Sorescu
Joc Secund de Ion Barbu
Lacustră de George Bacovia
La țigănci de Mircea Eliade
Leoaică tânără, iubirea de Nichita Stănescu
Luceafărul de Mihai Eminescu
Maitreyi de Mircea Eliade
Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Moartea lui Fulger de George Coșbuc
Moromeții de Marin Preda
Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu
O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
Plumb de George Bacovia
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Revedere de Mihai Eminescu
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu
Sara pe deal de Mihai Eminescu
Testament de Tudor Arghezi
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu
Ion Barbu
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu [Comentariu]
Riga Crypto și lapona Enigel
de Ion Barbu
Modernismul este un curent literar constituit la sfârşitul secolului al XlX-lea, promovat în literatura română de Eugen Lovinescu prin revista „Sburătorul”. Prin intermediul acestei reviste se promovează o orientare bazată pe ideea sincronizării literaturii române cu literatura europeană, prin imitaţie şi adaptare. Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitradiţionale şi anticonservatoare şi se bazează pe ruptura faţă de trecut şi pe negarea valorilor din etapa anterioară. Revista „Sburătorul” şi cercul literar format în jurul acesteia condamnă tradiţionalismul, misticismul ortodoxist şi ostilitatea faţă de civilizaţie. Printre poeţii care şi-au publicat creaţiile în paginile revistei se numără Tudor Arghezi, Lucian Blaga şi Ion Barbu. Modernismul presupune o mare variaţie tematică, poeţii care se încadrează în această tipologie fiind preocupaţi în primul rând de căutarea unor noi teme, de a da naştere unui nou limbaj poetic, care nu mai respectă canoanele anterioare, de a evolua de la epic la liric şi de reducerea la lirism.
„Riga Ciypto şi lapona Enigel” de Ion Barbu este o poezie modernă prin următoarele trăsături: raportarea polemică la tehnicile poetice ale înaintaşilor, cultivarea ambiguităţii şi a echivocului specifice limbajului poetic modern, promovarea poeziei ca act de cunoaştere, folosirea unor motive ale literaturii anterioare în contexte inedite.
Continue reading
Joc secund de Ion Barbu [Poezie]
Din ceas, dedus, adancul acestei calme creste,
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste
In grupurile apei un joc secund, mai pur.Nadir latent! Poetul ridica insumarea
De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi,
Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea
Meduzele cand plimba sub clopotele verzi.
Nota: Aceasta poezie a fost publicata in anul 1930 sub numele “Din ceas dedus” in volumul “Joc secund”, iar la indicatii editoriale, in 1964 poezia a preluat titlul volumului.
Joc secund/Din ceas dedus de Ion Barbu [Comentariu]
Joc secund
de Ion Barbu
Varianta 1:
Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, a fost poet si matematician roman de exceptie. Ca matematician acesta s-a impus prin “spatiile barbiliene”.
“Joc secund” de Ion Barbu face parte din seria artelor poetice modern-interbelice, alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga. Opera citata se inscrie in curentul literar numit modernism, initiat la noi in 1919 de catre Eugen Lovinescu, a carui doctrina porneste de la ideea ca exista “un spirit al veacului” care impune procesul de sincronizare dintre literatura romana si literatura europeana, cunoscut si ca principiul sincronismului.
Poezia citata a aparut in 1930 sub numele “Din ceas dedus”, dar la indicatii editorialele, titlul a fost schimbat in “Joc secund” in 1964.
Opera de fata deschide volumul de debut al autorului, si anume “Joc secund” si dezvaluie cateva teme si motive ale universului Barbian.
Tema poeziei, exprima in principal ideea lumii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca afectivitate lirica.
Continue reading