Alchimie de Marin Sorescu
Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi
Baltagul de Mihail Sadoveanu
Ciocnirea de Mircea Cărtărescu
De demult… de Octavian Goga
Din ceas, dedus… de Ion Barbu
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu
Enigma Otiliei de George Călinescu
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Floare albastră de Mihai Eminescu
Fântâna dintre plopi (Hanul Ancuței) de Mihail Sadoveanu
Flori de mucigai de Tudor Arghezi
În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu
Ion de Liviu Rebreanu
Iona de Marin Sorescu
Joc Secund de Ion Barbu
Lacustră de George Bacovia
La țigănci de Mircea Eliade
Leoaică tânără, iubirea de Nichita Stănescu
Luceafărul de Mihai Eminescu
Maitreyi de Mircea Eliade
Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Moartea lui Fulger de George Coșbuc
Moromeții de Marin Preda
Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu
O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
Plumb de George Bacovia
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Revedere de Mihai Eminescu
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu
Sara pe deal de Mihai Eminescu
Testament de Tudor Arghezi
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu
roman interbelic
Baltagul de Mihail Sadoveanu [Comentariu]
Baltagul
de Mihail Sadoveanu
Tradiţionalismul este un curent cultural, care aşa cum sugerează şi denumirea apără şi promovează tradiţia, percepută ca o însumare a valorilor arhaice, patriarhale ale spiritualităţii şi expuse pericolului degradării. încercarea de conservare a valorilor tradiţionale româneşti s-a regăsit şi în activitatea poporanismului, sămănătorismului şi al gândirismului care s-au manifestat în primul sfert al secolului al XX-lea.
în perioada interbelică, direcţia tradiţionalistă, la nivel ideatic, s-a regăsit în programul promovat, în principal în reviste cu orientări ideologice distincte cum ar fi „Sămănătorul” (sămănătoriştii se opuneau influenţelor străine, considerate primejdioase pentru cultura naţională), „Viaţa românească” (în prima etapă avea o orientare poporanistă, adică o simpatie exagerată pentru ţăranul asuprit, iar apoi în a doua etapă o orientare generală în spiritul unei democraţii rurale), “Gândirea” (care aduce ca noutate promovarea în operele literare a credinţei religioase ortodoxe româneşti, care ar fi elementul esenţial de structură a sufletului românesc şi consideră importantă valorificarea miturilor autohtone, a riturilor, şi a credinţelor străvechi prin care pot fi surprinse particularităţile sufletului naţional.)
Continue reading
Cuprins caracterizări personaje
Alexandru Lăpușneanul – Costache Negruzzi
Cetățeanul turmentat (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale
Costache Giurgiuveanu (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Felix Sima (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Ghiță (Moara cu noroc) – Ioan Slavici
Ilie Moromete (Moromeții) – Marin Preda
Ion Glanetașu – Liviu Rebreanu
Maitreyi – Mircea Eliade
Neculai Isac (Hanu-Ancuței) – Mihail Sadoveanu
Otilia Marculescu (Enigma Otiliei) – George Călinescu
Ștefan Gheorghediu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) – Camil Petrescu
Ștefan Tipătescu (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale
Vitoria Lipan (Baltagul) – Mihail Sadoveanu
Zaharia Trahanache (O scrisoare pierdută) – Ion Luca Caragiale
Ștefan Gheorghidiu – caracterizare
Ştefan Gheorghediu (Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război)
de Camil Petrescu
Varianta 1:
Ştefan Gheorghidiu este personajul principal al operei lui Camil Petrescu.
Camil Petrescu a fost un nuvelist, romancier, dramaturg, poet şi doctor în filosofie Român. El pune capăt romanului tradiţional şi rămâne în literatura română în special ca iniţiator al romanului modern. Nicolae Manolescu scria că „Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului”.
Opera literară „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1930. Aceasta contribuie la procesul de sincronizare dintre literatura română şi literatura universală prin crearea unor aspecte estetice, dar si prin crearea personajului intelectual lucid.
Continue reading
Otilia Marculescu – caracterizare
Otilia Marculescu (Enigma Otiliei)
de George Călinescu
George Călinescu a fost un scriitor, publicist, critic şi istoric literar, academician român. Acesta este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile alături de Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu.
Romanul „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.
Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.
Continue reading
Ion Glanetașu – caracterizare
Ion Glanetașu (Ion)
de Liviu Rebreanu
Varianta 1:
Liviu Rebreanu a fost un scriitor, nuvelist, prozator, romancier şi academician român.
„Ion” de Liviu Rebreanu este primul roman interbelic obiectiv din literatura română. Acesta a apărut în 1920, dupa o lungă perioadă de elaborare, aşa cum însăşi autorul menţionează în finalul operei, între 1913 şi 1920.
Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.
Tema operei „Ion” este una ţărănească şi se referă la lupta ţăranilor pentru pământ la începutul secolului XX.
Continue reading
Maitreyi de Mircea Eliade [Comentariu]
Maitreyi
de Mircea Eliade
Varianta 1:
Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficţiune, filosof şi profesor român la Universitatea din Chicago.
Romanul Maitreyi, publicat în 1933, face parte din prima tendinţă, fiind un roman modern subiectiv, de analiză psihologică, un roman al autenticităţii şi al experienţei şi un roman exotic.
Romanul este o specie a genului epic în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje.
Tema romanului este iubirea incompatibila, povestea nefericită trăită de Allan şi Maitreyi amintind de Romeo şi Julieta sau Tristan si Isolda.
Titlul este sugestiv în ceea ce priveşte conţinutul discursului narativ. Acesta coincide cu numele personajului principal feminin, Maitreyi, considerată de critică drept cel mai exotic personaj feminin din literatura română.
Conflictul dintre europeanul Allan şi bengalezul Narendra Sen redă opoziţia dintre libertatea dragostei şi constrângerile tradiţionale, iar la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizaţii şi mentalităţi: cea europeană şi cea asiatică. De asemenea romanul prezintă şi un conflict interior. Fire autoreflexiva, Allan trăieşte conflictul dintre trăirea internă a iubirii, ca experienţă definitorie, şi luciditatea autoanalizei.
Continue reading
Ion de Liviu Rebreanu [Comentariu]
Ion
de Liviu Rebreanu
Varianta 1:
Liviu Rebreanu a fost un scriitor, nuvelist, prozator, romancier şi academician român.
„Ion” de Liviu Rebreanu este primul roman interbelic obiectiv din literatura română. Acesta a apărut în 1920, dupa o lungă perioadă de elaborare, aşa cum însăşi autorul menţionează în finalul operei, între 1913 şi 1920.
Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.
Tema operei „Ion” este una ţărănească şi se referă la lupta ţăranilor pentru pământ la începutul secolului XX.
Naraţiunea este realizată la persoana a III-a, naratorul fiind omniscient şi omniprezent în raport cu personajele sale. Focalizarea este zero, iar viziunea este din spate.
Romanul este organizat în proză, format din două părţi, Glasul pământului şi Glasul Iubirii, grupate în şase respectiv şapte capitole.
Acţiunea este construită pe două planuri paralele, tehnica de construcţie este alternantă, la nivelul fiecărui plan tehnica folosită este înlănţuirea.
Continue reading
Enigma Otiliei de George Calinescu [Comentariu]
Enigma Otiliei
de George Călinescu
Varianta 1:
George Călinescu a fost un scriitor, publicist, critic şi istoric literar, academician român. Acesta este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile alături de Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu.
Romanul „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.
Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune ce se desfăşoară pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi un conflict puternic.
Tema operei este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucureştene de la începutul secolului XX, ceea ce determină caracterul citadin şi social al operei. Romanul prezintă formarea unui tânăr, care înainte de a-şi face o carieră, trăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie.
Titlul operei a fost iniţial „Părinţii Otiliei”, acesta reflectă ideea balzaciană a paternităţii, pentru că fiecare dintre personaje determină într-un fel destinul orfanei Otilia, ca nişte părinţi. Autorul schimbă titlul, iar accentul cade pe Otilia, astfel aceasta devine o enigmă pentru că fiecare personaj din roman o percepe diferit.
Continue reading
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu [Comentariu]
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
de Camil Petrescu
Varianta 1:
Camil Petrescu a fost un nuvelist, romancier, dramaturg, poet şi doctor în filosofie Român. El pune capăt romanului tradiţional şi rămâne în literatura română în special ca iniţiator al romanului modern. Nicolae Manolescu scria că „Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului”.
Opera literară „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1930. Aceasta contribuie la procesul de sincronizare dintre literatura română şi literatura universală prin crearea unor aspecte estetice, dar si prin crearea personajului intelectual lucid.
Romanul este specia genului epic in proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri, cu un număr mare de personaje şi cu un conflict puternic.
La baza romanului lui Camil Petrescu stau niste exerciţii nuvelistice (Romanul căpitanului Andreescu şi Proces verbal de dragoste şi război), ce s-au cristalizat în forma finală în ceea ce astăzi se numeşte „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.
Continue reading
