Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc
Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice
Constituțiile din România – Evoluția
Constituțiile din România – Constituția din 1866
Constituțiile din România – Constituția din 1923
Constituțiile din România – Constituția din 1938
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1948
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1952
Constituțiile comuniste din România – Constituția din 1965
Constituțiile din România – Constituția din 1991
Statul român modern – de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX)
România postbelică. Stalinism. Național-Comunism și disidența anticomunistă
Spațiul românesc între diplomație și confict în Evul Mediu
România și concertul european – de la criza orientală la marile alianțe ale secolului al XX-lea
România în perioada Războiului Rece
secolul xviii
Cuprins modele de subiecte istorie:
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
Evoluția Principatelor Române, respectiv a României în secolele XVIII – XX
Sistemul constituțional în România
Constituțiile românești
Constituțiile României în epoca modernă și contemporană
Proiectele politice românești din secolele XVIII-XIX și înfăptuirea lor
Proiecte politice din epoca modernă
Statul român modern
Evoluția statului român modern
Realizarea României Mari
România postbelică
România în perioada postbelică
Evoluția României în perioada postbelică
Stalinism și național-comunism în România
Disidența anticomunistă în România
Național-comunism și disidența anticomunistă în România postbelică
România de la stalinism la național-comunism
Modelul stalinist în România
Regimul comunist în România
România în perioada stalinistă
Implicarea României în relațiile internaționale, de la criza orientală la marile alianțe ale secolului al XX-lea
România și marile puteri de la criza orientală la marile alianțe a secolului XX
România în relațiile internaționale ale secolului al XX-lea
România în relațiile internaționale
România în perioada Războiului Rece (1)
România în perioada Războiului Rece (2)
Modele de subiect: Proiectele politice romanesti din secolele XVIII-XIX si infaptuirea lor
Idei principale:
> Precizarea unui proiect politic romanesc elaborat in secolul al XVIII-lea
> Precizarea a doua proiecte politice elaborate in prima jumatate a secolului al XIX-lea
> Prezentarea unei actiuni din a doua jumatate a secolului al XIX-lea prin care s-a infaptuit una din ideile promovate in proiectele elaborate
> Formularea unui punct de vedere referitor la rolul proiectelor politice in Romania in aceasta perioada
Specifică celei de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi secolul al XIX-lea este transformarea prin care societatea română a trecut, Problema Orientală, actuală în acea perioadă, şi astfel conjunctura politică internaţională, au condus la naşterea României moderne.
Continue reading
Modele de subiecte: Evolutia Principatelor Romane, respectiv a Romaniei in secolele XVIII-lea – al XX-lea
Idei principale:
> Mentionarea a 2 fapte istorice desfasurate in spatiul romanesc (XVIII-XIX)
> Prezentarea unui fapt istoric desfasurat in spatiul romanesc (XIX)
> Precizarea unui fapt istoric prin care se constituie Romania Mare
> Formularea unui punct de vedere propriu
Instaurarea domniilor fanariote, după 1711, provocase un considerabil impact asupra, societăţii româneşti, marcat printr~o intrare mai profundă a Principatelor în lumea Orientului, după ce dobândiseră sentimentul europenităţii lor, prin scrierile lui Dimitrie Cantemir şi stolnicul Constantin Cantacuzino, în practica politică internă, se remarcă în timpul domniilor fanariote, tendinţa de a supune controlul boierimii problemele financiare, ceea ce semnifică un atribut al Stărilor. Practica consultării Stărilor prin instituţiile reprezentative s-a manifestat mai cu seamă în vremea Mavrocordaţilor, când adunările de Stări erau chemate să legitimeze politica de reforme. Constantin Mavrocordat a domnit alternativ în Moldova şi Ţara Românească, a început având aprobarea Porţii, aplicarea programului de reorganizare a instituţiilor fiscale, administrative şi juridiciare în spiritul de raţionalizare a statului.
Continue reading
Sinteze teoretice: Romania si concertul european – de la criza orientala la marile aliante ale secolului al XX-lea
Secolul al XVIII-lea
Afirmarea chestiunii orientale în secolului al XVIIWea s-a conturat când moştenirea Imperiului Otoman s-a aflat în criză, iar Imperiul Habsburgic şi Rusia au disputat asupra ei, Susţinerea imperiului a fost menţinută de Anglia şi Franţa, care îşi aveau interesele proprii. în ceea ce priveşte România, Ţările Române au devenit teatru de război, au avut loc şase războaie ruso-austro-turce. Ţările au suferit mari pierderi teritoriale, în urma păcii de la Passarowitz, Banat şi Oltenia a ajuns sub stăpânire habsburgică, în 1812 Basarabia sub stăpânire rusă. Regimul domnianţiei otomane a fost la început regimul fanariot în Ţările Române, agravând dominanţa otomană, şi, în ciuda acestei realităţi, Ţările Române au fost considerate ca având un statut internaţional distinct cu Imperiul Otoman.
Secolul al XIX-lea
În perioada aceasta s-a conturat statutul juridic internaţional al Ţărilor Române. Chestiunea Orientală s-a menţinut în această perioadă, a crescut influenţa Rusiei în zonă şi astfel a fost înlăturat regimul fanariot în 1822 şi în 1826 s-a instaurat protectoratul rusesc, Protectoratul rus a durat 27 de ani, s-a caracterizat prin ocupaţia militară ţaristă până-n 1834 Şi reorganizarea celor două principate. S-au elaborat Regulamentele Organice. Rusia a înfrâns Revoluţia din 1848 a Ţârilor Româneşti, autonomia a ajuns să se restrângă. O nouă fază a chestiunii orientale a fost Congresul de Pace de la Paris, 1856, care a pus capăt războiului din Crimeea şi a pus capăt protectoratului rus. După acesta a fost abordată problema unirii, fiind văzută de Marile Puteri ca soluţie pentru realizarea unui stat tampon sub garanţie colectivă, pentru stăvilirea expansiunii Rusiei. După unirea celor două principate, prin dubla alegere al lui Al. I. Cuza, pe fondul chestiunii orientale, s-a declanşat lupta românilor pentru cucerirea independenţei.
Continue reading
Sinteze teoretice: Statul roman modern – de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (sec. XVIII-XX)
Proiecte politice şi încercări de modernizare a statelor româneşti, în perioada sec. al XVIII-lea şi începutul sec. XIX
Proiectele politice au anticipat făurirea statului român, primele proiecte sunt plasate în secolul al XVIII-lea, fiind conturate în raport cu realităţile autohtone şi dinamica raportului de forţe în politica europeană, marcat prin instaurarea domniilor fanariote după 1711, care a provocat un impact considerabil asupra societăţii româneşti – o intrare mai profundă a Principatelor în lumea Orientului, Conştiinţa naţională a apărut după anii 1750 şi au făcut posibilă ideea de regenerare şi redeşteptare naţională a românilor, de renaştere culturală, Momentele de vârf le constituie anii 1768-1774 când s-a internaţionalizat problema orientală şi anii 1821-1831 când s-a simţit o modificare în raportul forţelor. Prevederile vizau reorganizarea administraţiei şi refacerea potenţialului distrus al ţării şi noile forme de guvernământ. Odată cu conturarea problemei orientale, Ţările Române au devenit teatru de război, suportând pierderi teritoriale ca Banatul şi Oltenia în favoarea Imperiului Habsburgic în anul 1718, a Bucovinei sau a Basarabiei în favoarea Rusiei în anul 1812. Toate acestea fiind produse pe fondul războaielor ruso-austro-turce. A crescut astfel interesul marilor puteri pentru Ţările Româneşti. Afirmarea proiectelor politice a suferit fluctuaţii în funcţie de evoluările dominanţiei otomane şi poziţia boierimii. Cunoaşte trei etape.
Prima etapă a fost reformismul domnesc şi imperial. Cel care a pornit aplicarea programului de reorganizare a instituţiilor fiscale, administrative şi juridiciare, în spiritul de modernizare a statului, a fost Constantin Mavrocordat, Obiectivul era realizarea unei monarhii moderate, Reorganizarea viza şi sistemul fiscal,Pe timpul lui Constantin Mavrocordat au apărut trei reforme, cea socială, cea fiscală şi cea administrativă, cu dorinţa de a realiza o monarhie moderată prin puteri intermediare.
Continue reading